Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie) nu face parte dintre sărbătorile vechi ale Bisericii. Cu toate acestea, trebuie să fi existat dinainte de sfârşitul secolului al VII-lea, pentru că Sfântul Andrei Criteanul a cunoscut-o la Ierusalim la acea vreme. Se pare că la Constantinopol a fost introdusă cu un secol mai târziu, în timpul Sfântului Patriarh Tarasie. In Apus, a fost adoptată de-abia în timpul Papei Grigorie al Xl-lea, care a celebrat-o pentru prima oară la Avignon, în 1374.
Ca şi sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului (vezi mai sus, p. 153), cea a Intrării ei în Biserică a fost instituită de Tradiţia Bisericii, care s-a folosit de apocrife ca să sublinieze - de data aceasta în persoana Fecioarei alese, care s-a consacrat slujirii lui Dumnezeu - „împlinirea iconomiei Făcătorului" (tropar, glas 4). Taina acestei sărbători mariale, care se poate compara cu Adormirea Maicii Domnului, ne poartă tocmai în vistieria Tradiţiei; Biserica rupe tăcerea Scripturilor şi ne arată căile ascunse ale Proniei, care pregătesc vasul Cuvântului, „pe Maica hotărâtă dinainte de veacuri" (Vecernie, stihiră, glas 4), „vestită de proroci" (condac, glas 4), care intră acum în Sfânta Sfintelor ca o „Comoară ascunsă a Slavei lui Dumnezeu" (Evr. 9, 2-7).
Tema templului se dezvoltă în Liturghia şi în iconografia Intrării. Este templul reconstruit de Zorobabel, mai puţin măreţ decât cel al lui Solomon. Tradiţia rabinică ne spune: „Cinci lucruri care se aflau în primul templu nu se mai găseau în al doilea. Acestea erau: Focul din înălţime, Untdelemnul ungerii, Arca, Duhul Sfânt, Urim şi Tumim."1 Duhul Sfânt a părăsit Templul, ca să grăiască prin profeţi. Dar El va da Templului Legii o slavă care nu se compară cu cea a vechiului legământ, aducând în Sfânta Sfintelor pe Fecioara care II va naşte pe „Iisus făcut Arhiereu în veac, după rânduiala lui Melchisedec." (Evr. 6, 20). Cel care o întâmpină pe Sfânta Fecioară, preotul Zaharia, cel care va fi tatăl Inaintemergătorului, reuneşte în persoana sa cele două slujiri - preoţească şi profetică. Dacă el o lasă pe Fecioara să intre dincolo de catapeteasmă, lucru contrar Legii, aceasta o face pentru că vede în ea noua Arcă a legământului, „Arca vie"; „îngerii intrarea celei Preacurate văzând s-au mirat, cum Fecioara a intrat în Sfânta Sfintelor" (Vecernie, stihiră, glas 4):
Iconomia dumnezeiască a întrupării rămâne nepătrunsă de „începătoriile şi stăpâniile cereşti", care vor cunoaşte numai prin Biserică „taina cea din veci ascunsă întru Dumnezeu" (Efes. 3, 9-10). Este pregătirea tainică a umanităţii lui Hristos: în templul din Ierusalim, Fecioara aleasă se va pregăti să devină mai târziu „Templul Trupului Său", cel care va fi dărâmat şi în trei zile se va ridica. Tema templului din sărbătoarea Intrării Maicii Domnului lasă să se întrezărească Biserica - Trup al lui Hristos. Identificarea Maicii Domnului cu Arca legământului împrumută un sens marial versetului Psalmului 131, cântat la Vecernia Adormirii: „Scoală-te, Doamne, întru odihna Ta, Tu şi chivotul sfinţirii Tale."
Mulţi, de la Origen încoace, au utilizat simbolismul care aseamănă cele trei părţi ale templului cu cele trei etape ale vieţii duhovniceşti - purificarea, iluminarea şi unirea, care corespund celor trei cărţi ale lui Solomon - Proverbe, Eclesiastul şi Cântarea Cântărilor. Curtea templului corespunde vieţii active, în care scopul este (eliberarea de patimi). Vălul „Sfintei" (a doua parte a templului) deschide calea „contemplării naturale" - cunoaşterea lui Dumnezeu din creaţie. „Sfânta Sfintelor" corespunde contemplării propriu-zise, care este cunoaşterea lui Dumnezeu prin Cuvânt2. Regăsim cele trei părţi ale templului în iconografia Intrării Maicii Domnului. Astfel, în icoana noastră (PI. 57), scena se desfăşoară în curtea interioară a templului, lângă intrarea în „Sfânta". Preotul Zaharia, îmbrăcat în haine preoţeşti, stă în faţa uşilor „Sfintei", pe prima treaptă a scării (cele cincisprezece trepte ale templului corespund celor cincisprezece „psalmi ai treptelor"). Mai jos, Sfânta Fecioară, întinzându-şi mâinile către Zaharia, începe să urce treptele care duc spre „Sfânta Sfintelor".
O vedem din nou sus, aşezată pe cea mai înaltă treaptă, lângă uşa „Sfintei Sfintelor", unde un înger vine să-i slujească. Este treapta contemplaţiei: „Cu pâine cerească fiind hrănită, Fecioară, cu credinţă în templul Domnului ai născut lumii pe Cuvântul, pâinea vieţii, Căruia ca o Biserică aleasă şi cu totul fără de prihană, mai înainte ai fost logodită prin Duhul în chip tainic, Mireasă făcându-te lui Dumnezeu şi Tatălui" (Utrenie, stihiră, glas 1). Sfânta Fecioară, reprezentată de două ori în icoană, nu are nimic copilăresc în înfăţişarea ei, în ciuda staturii mici, care trebuie să indice vârsta ei crudă (trei ani). Este deja o persoană împlinită: Maica Domnului învesmântată în maforion, asa cum va fi văzută, de exemplu, în icoanele Bunei Vestiri. De fapt, Sfântul Grigorie de Nyssa spune despre Cântarea Cântărilor că ea corespunde maturităţii duhovniceşti - vârsta vieţii contemplative - „când sufletul intră în locaşurile dumnezeieşti" 3.
In spatele Sfintei Fecioare, în mijlocul curţii, Sfinţii Ioachim şi Ana înaintează către preotul Zaharia, prezentându-i Fiica. Ei sunt urmaţi de tinere care, „cu făclii în mâini" (Vecernie, stihiră, glas 1), o însoţesc pe Fecioara consacrată lui Dumnezeu. Spre deosebire de Sfânta Ana şi de Maica Domnului, fecioarele templului au capul descoperit4. Fundalul este zugrăvit cu zidirile templului. Aceasta este o icoană rusească din secolul al XVII-lea.
Fragment din cartea "CĂLĂUZIRI ÎN LUMEA ICOANEI", Editura Sophia
Cumpara cartea "CĂLĂUZIRI ÎN LUMEA ICOANEI"
Note:
1 Cântarea Cântărilor, Rabba, 8, în H.L. Strack und P. Billerbeck, Kommentar zun Neuen Testament ans Talmud und Midrasch, vol. II, p. 133.
2Origen, Despre Psalmul 117, P.G. 12, col. 1581.
3 Comentariu la Cântarea Cântărilor, P.G. 44, col. 768A şi 772A.
4 Conform unui manual de iconografie publicat la Novgorod în secolul al XVI-lea, şapte fecioare trebuie să meargă în faţa Sfinţilor Ioachim şi Ana, iar celelalte în urma lor.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.