Sfanta Parascheva

Sfanta Parascheva Mareste imaginea.

Sfanta Parascheva este sarbatorita pe 14 octombrie. S-a nascut la inceputul secolului al XI-lea, in satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din parinti bogati si binecredinciosi. La varsta de zece ani, auzind in biserica cuvintele: "Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34), raspunde imediat strigatului dumnezeiesc: isi schimba hainele cu imbracamintea unui cersetor.

Decide sa-si paraseasca parintii pentru Hristos, inainte de a implini douazeci de ani. Ajunge la Constantinopol, unde se bucura de invatatura unor calugari cu viata duhovniceasca placuta Domnului. La sfatul acestora, merge la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.

Intr-o noapte, la varsta de douazeci si cinci de ani, un inger ii descopera in vis ca trebuie sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam descrie aceasta minune in Cazania sa, astfel: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".

Potrivit traditiei, revine in Epivat fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Dupa alti doi ani de nevointa, la varsta de douazeci si sapte de ani, trece la cele vesnice. A fost ingropata ca o straina, aproape de mare.

Dupa cativa ani, valurile au adus la tarm, trupul neinsufletit al unui marinar. Un sihastru care vietuia in acele locuri, i-a rugat pe cativa crestini sa-l ingroape. Acestia, in timp ce sapau, au descoperit un trup neputrezit. Nu au dat importanta acestui lucru si au pus alaturi de el si trupul marinarului.

Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis Cuvioasa Parascheva si i-a poruncit sa ia trupul ei si sa-l aseze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus in biserica "Sfintilor Apostoli" din Kallicrateia.

Moastele Sfintei Parascheva au ajuns in tara noastra in anul 1641, dupa ce au fost prezente in mai multe locuri. Au fost asezate pe 13 iunie 1641, in biserica "Sfintii Trei Ierarhi" din Iasi. In anul 1884, cand biserica manastirii intra intr-un proces de consolidare, sfintele moaste ajung in paraclisul manastirii, iar peste cativa ani in Catedrala mitropolitana din Iasi.

Moastele Cuvioasei Parascheva au ajuns in martie 1944 la Manastirea Ciorogarla de langa Bucuresti, din cauza ofensivei sovietice in Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moastele sale au fost asezate langa cele ale Sfantului Dimitrie Basarabov in catedrala din Bucuresti si readuse in Catedrala mitropolitana din Iasi pe 26 noiembrie 1944.

Sfanta Parascheva este mult folositoare

Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, afirma intr-o predica “O citire sau o ascultare atenta a Acatistului ei ne arata in ce fel este ea "mult folositoare".

Sfanta Cuvioasa Parascheva alina suferinta, mangaie pe cei intristati, izbaveste pe cei deznadajduiti (Icos 1).

Sfanta Cuvioasa Parascheva asculta rugaciunile preotilor cucernici, se roaga Maicii Domnului pentru fecioare, povatuieste vaduvele, ajuta pe straini, mangaie pe cei prigoniti, vindeca bolile trupesti (Icos 2).

Sfanta Cuvioasa Parascheva sprijina pe cei batrani, miluieste pe cei saraci (Icos 3).

Sfanta Cuvioasa Parascheva mijloceste catre Domnul pentru toti crestinii, risipeste furtunile, aduce mana roditoare si belsug (Icos 4).

Sfanta Cuvioasa Parascheva pazeste in suflete dreapta credinta si cinstirea Sfintei Cruci (Icos 5).

Sfanta Cuvioasa Parascheva ocroteste si izbaveste de boli, de spaima si de pagube (Icos 6).

Sfanta Cuvioasa Parascheva este mijlocitoarea celor ce au gresit, folositoarea celor asupriti, indreptatoarea judecatorilor rai, scaparea celor judecati si osanditi, contenire a patimilor, nesprijinitoare a celor ce cauta numai folosul lor, neizbandire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, intarire a slabanogilor, starpitoare a rautatilor, izvoratoare a milostivirii (Icos 7).

Sfanta Cuvioasa Parascheva este invocata prin rugaciuni si cantari, ca fiind marirea monahilor, povatuitoarea obstii, cinstitoarea cuvioaselor, pazitoare a sihastrilor, povatuitoare a dreptei credinte si surpatoare a eresurilor (Icos 8).

Sfanta Cuvioasa Parascheva este cinstita ca fiind aducatoare de ploi manoase, imbelsugatoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9).

Sfanta Cuvioasa Parascheva este laudata ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, intaritoare a celor ce ne slujesc, impreuna-lucratoare cu cei ne hranesc (Icos 10).

Sfanta Cuvioasa Parascheva este chemata in rugaciune ca fiind mangaietoarea celor nenorociti, povatuitoarea celor rataciti, preablanda indreptatoare, grabnica ajutatoare (Icos 11).

Sfanta Cuvioasa Parascheva este rugata sa izbaveasca pe oameni de toata rautatea, de ceasul osandirii si de chinul cel de veci, pentru ca este pentru toti credinciosii laolalta si pentru fiecare in parte feritoare de rautati, aducatoare de bunatati, sprijinitoare si a mea, a smeritului pacatos (Icos 12)".

Celelalte Parascheve

Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi este sarbatorita pe 14 octombrie. Daca in calendarul crestin ortodox mai apare numele Parascheva (Paraschevi), nu inseamna ca ocrotitoarea Moldovei mai are si alte zile de praznuire. Pentru a nu o confunda cu alte sfinte ce poarta numele Parascheva, precizam:

- pe 26 februarie facem pomenirea Sfintei Parascheva, martirizata in timpul lui Nero;
- pe 26 iulie o praznuim pe Sfanta Cuvioasa Mucenita Paraschevi, martirizata in timpul lui Antonin Piosul;
- pe 28 octombrie o pomenim pe Sfanta Parascheva - Piatnita, martirizata in timpul lui Diocletian.

Vesmintele Sfintei Parascheva

Vesmintele Cuvioasei Parascheva se schimba de Craciun, la inceputul Postului Sfintelor Pasti (cand primeste un vesmant inchis la culoare), cu o zi inainte de Pasti (se pune un vesmant alb, pastrat pana dupa sarbatoarea Cincizecimii), cu o seara inainte de a fi scoasa din Catedrala si dupa hram.

In momentul in care are loc invesmantarea moastelor Sfintei Parascheva, Catedrala se inchide. Preotii desfac agrafele care prind vesmantul la spate, moastele ramanand invelite intr-un al doilea vesmant care nu se schimba niciodata. Se spune ca acela este vesmantul in care s-au adus sfintele moaste. Acest giulgiu este dintr-o panza de in, ros de trecerea anilor, si are inscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam: "Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva".

In ultimii ani, a devenit o traditie ca de hramul Cuvioasei Parascheva de la Iasi, sa fie aduse moastele altor sfinti. Anul acesta, pelerinii care vor veni sa cinsteasca moastele Sfintei Parascheva se vor putea inchina si la moastele Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, de la Manastirea "Sfantul Pavel" din Muntele Athos.

Mentionam ca in ajunul sarbatorii Sfintei Parascheva, la Patriarhie, va fi organizata o procesiune in jurul catedralei cu vesmantul sfintei aflat in Paraclisul istoric al Resedintei Patriarhale. Vesmantul a fost adus de la Iasi si a acoperit un timp moastele Sfintei Parascheva.

Adrian Cocosila

Pe aceeaşi temă

13 Octombrie 2024

Vizualizari: 116992

Voteaza:

Sfanta Parascheva 4.65 / 5 din 23 voturi. 12 review utilizatori.

Comentarii (12)

  • Radu AlexandruPostat la 2016-10-14 14:25

    Minuni cu moaştele Cuvioasei Parascheva în comunism (2010) Ofensiva sovietică de la începutul verii anului 1944 prevestea ocuparea unei părţi a Moldovei. Autorităţile româneşti au dispus evacuarea, după cum s-a întâmplat şi în cazul centrelor mitropolitane de la Cernăuţi şi Iaşi. La 15 martie 1944 erau mutate moaştele “Cuvioasei Parascheva”, pentru a fi aşezate în siguranţă la Mănăstirea Turnu din jud. Vâlcea. Dar Cuvioasa a ajuns numai până la Mănăstirea Ciorogârla de lângă Bucureşti. De aici, la 27 octombrie 1944, moaştele au fost mutate în catedrala din Bucureşti, alături de cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov, spre închinare credincioşilor care îşi manifestau evlavia într-o perioadă de mari încercări politice şi sociale. În cele din urmă, la 26 noiembrie 1944, moaştele Cuvioasei erau reaşezate spre cinstire în Catedrala mitropolitană. Se spune că, în 1945, soldaţi sovietici ar fi încercat să ia moaştele Cuvioasei şi să le ducă în Rusia. Dar Sfânta nu s-a lăsat mişcată din oraşul său, tot aşa cum Sfântul Dimitrie Basarabov nu fusese luat în timpul ocupaţiei germane (1916-1918). Vara anului 1947 a fost un alt episod în care moaştele Cuvioasei au fost scoase în procesiune împotriva secetei şi foametei care chinuiau Moldova. A fost o nouă dovadă a evlaviei poporului român faţă de Dumnezeu şi sfinţii săi într-o perioadă în care comunismul se instala în România cu forţa militară străină. (Adrian Nicolae Petcu – Ziarul Lumina)

  • Eugene TEODORESCUPostat la 2016-10-10 15:38

    Sfinta Cuvioasa Parascheva La ceas de osinda si mare amaraciune, Te rog ajuta-ma Amin

  • Domnica ZahariaPostat la 2014-10-14 15:20

    Preacuvioasa Maica Paraschiva , roaga-te Lui Dumnezeu pentru noi

  • Andrei PanaitPostat la 2014-10-13 10:59

    "Patriarhul Eftimie al Tarnovei, in scrierea sa despre Prea Cuvioasa Parascheva, a redat ceea ce aflase el probabil din viata sfintei scrisa de diaconul Vasilisc si ceea ce pastrase traditia despre acest vlastar slavit al Bisericii. In aceasta scriere, patriarhul, ca si Varlaam mai tarziu, s-a oprit la cateva generalitati referitoare la viata Prea Cuvioasei, fara a preciza tara sau regiunea geografica in care s-a nascut si nici timpul cand a trait ea. Se mentioneaza doar ca ea s-a nascut in Epivat, dar nu se dau nici un fel de relatii de ordin geografic privind regiunea in care se afla localitatea. Toponimul epivat, adica loc inalt, deriva de la grecescul a urca, a se inalta. Deci aceasta localitate, cu numele Epivat, era situata intr-o zona geografica mai inalta, in comparatie cu nivelul marii si al litoralului. Studiindu-se critic viata Prea Cuvioasei Parascheva, scrisa de Patriarhul Eftimie si cea scrisa de Matei al Mirelor s-a ajuns la concluzia ca istorica localitate Epivat era situata unde se afla acum asezarea Boiados (toponim turcesc), pe tarmul Marii de Marmara, subprefectura Silivriei in Tracia. Pe harta Peninsulei Balcanice, Silivria (Silimbria) este plasata pe malui Propontidei (Marea de Marmara), la sud-est de Constantinopol. Regiunea in care se afla Silivria se numea Trada, toponim care negresit aminteste de vechii locuitori traci ai acesteia. In orasele si satele situate, indeosebi, pe tarmurile marilor de Marmara si Neagra locuiau numerosi greci, alaturi de vlahi, populatie de origine traca. Intre timp vor fi patruns in aceasta regiune si locuitori de origine slavo-bulgara. Patriarhul Eftimie, in scrierea despre Sfanta Parascheva, nu se refera nici intr-un fel la originea ei etnica. In viziunea fericitului patriarh, sfanta era un vlastar al Ortodoxiei, o fiica vrednica a Bisericii Ortodoxe. Dar lipsa precizarilor asupra locului si timpului unde s-a nascut, a lasat loc ipotezelor. Pornind de la un panegiric cu privire la viata si stradaniile Patriarhului Mihail Cerularie al Constantinopolului (1043-1059), scris de Mihail Psellos, contemporanul acestuia, in care sunt cuvinte de lauda referitoare la Episcopul Eftimie (fratele Prea Cuvioasei Parascheva) din scaunul Maditelor (contemporan al patriarhului), s-a formulat concluzia potrivit careia Sfanta Parascheva a trait in prima jumatate a secolului al XI-lea. Dupa o suta de ani diaconul Vasilisc, aducand la indeplinire dispozitia Patriarhului Nicolae al IV-lea Muzelon a scris viata ei, pe care vor fi folosit-o si alti aghiografi, iar dupa mai bine de doua secole a folosit-o Patriarhul Eftimie ca izvor documentar al scrierii sale despre Sfanta Parascheva". Pr. Scarlat Porcescu

  • Mirela NaePostat la 2013-10-14 18:16

    In ziua de 14 octombrie Sf.Paraschiva mi-a îndeplinit o mare dorința. Atunci când totul părea imposibil m-am rugat din suflet sa ma ajute și minunea s-a împlinit! De atunci o venerez ca pe o sfânta protectoare cu puteri dumnezeiești.

  • adriana gheorghePostat la 2013-10-14 11:03

    Foarte frumosa scriere despre cuvioasa noastra.Cati dintre noi urmam pildele Sfintei? Ziua Sfanta de astazi sa ne indrume pe cararile cele drepte si bine placute lui Dumnezeu, IISUS HRISTOS,Maicutei DOMNULUI si Sfintei Cuvioase Paraschiva.AMIN!

  • CORINA GEORGIUPostat la 2013-10-14 09:08

    D-le G. Pepene, cum este precizat si in acest articol, era o fata de familie buna asadar....era cunoscuta ca fiind (probabil) ingrijita, bine imbracata etc... Ori dupa 5 ani de nevointa aspra, e logic sa nu fie recunoscuta, ganditi-va ca pocainta maxima inseamna renuntarea la cele lumesti, inclusive & mai ales cele necesare trupului! Vedeti Sf. Parinti! Ea, inainte de-a porni la drum CU & PTR. Hristos, inca din casa parinteasca "isi schimba hainele, cu imbracamintea unui cersetor", asadar....nici atunci, nu cred s-o fi recunoscut satenii, d-apoi dupa 5 ani de jertfa trupeasca.... Apropo: puteti gasi foarte multe articole amanuntite, despre viata Cuvioasei Parascheva! D-zeu sa ne lumineze mintea & sufletele, in aceste vremuri extrem de tulburi!

  • costel popescu Postat la 2013-10-13 23:11

    "Pelerinajul spre cinstirea Sfintei Parascheva, in ziua de 14 octombrie, este in Moldova o tradiţie de veacuri. Aceeasi evlavie in randul credinciosilor si clerului, acelasi sentiment de mare sarbatoare, acelasi ceremonial special existau si in secolele trecute. In "Condica de ceremonii a logofatului Ghiorgachi" (5 noiembrie 1762), cel mai vechi document relevant pentru hramul de la Iasi, gasim consemnate in detaliu momentele ceremonialului de scoatere a moastelor in ziua de praznuire a Sfintei Parascheva. Si atunci, ca si acum, ceremonialul debuta in ajunul sarbatorii, continuand apoi in ziua hramului, la ceremonial fiind prezent si domnul Moldovei. "A doao zi dimineaţa, in zioa Sfintei, dupa ce gateste Domnul si sa lumineaza bine de zio, purcede Domnul dela curte cu tot alaiul cel domnescu si obicinuitu si vine la Trei-Sfetitile, facandu-se rasunare, atat a manastirii de clopote, cat si de cealelalte manastiresti clopote, carii santu mai aproape. Incepand Litia, patru preoţi ridicau racla de sub baldachin si ocoleau cu ea biserica; afara in curte, Domnul saruta moastele, se miruia, punea in blid zece lei, se miruiau ceilalţi si intrau in biserica, unde incepea Liturghia. Moastele care sezusera afara pentru a fi sarutate de popor se aduceau in biserica la cantarea Heruvicului (n.r. – imn rotodox bisericesc), cand domnul (si familia lui) trecea pe sub trupul sfintei, care apoi era pus pe masa sfanta, in Altar".

  • Victor CiobanuPostat la 2011-10-14 22:39

    Dragă Sandu, dar de ce nu ai curajul, aşa cum ar fi normal, să te rogi tu însuţi Fiului lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor?

  • Vasa NastaPostat la 2011-10-14 21:38

    Sfanta Cuvioasa Maica Parascheva roaga-te fierbine bunului Dumnezeu sa se milostiveasca de mine pacatoasa ! Amin.

  • Gheorghe PepenePostat la 2011-10-14 12:28

    Mi-a placut foarte mult articolul, dar am o mica nedumerire: cum e posibil ca o persoana sa nu fie recunoscuta de consateni, dupa o absenta de doar cinci ani!?

  • Sandu-Gabriel VasilePostat la 2011-10-14 01:31

    Sfântă Parascheva, roagă-te lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru mântuirea sufletelor noastre.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE