Moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost aduse in Catedrala din Bucuresti, pe atunci Catedrala mitropolitana, in ziua de 13 iulie 1774. Aducerea acestor sfinte moaste s-a petrecut in vremea mitropolitului Grigorie al II-lea al Tarii Romanesti. Generalul rus Petru Saltacov, intorcandu-se din razboiul ruso-turc, a trecut prin satul Basarabi si a luat cu sine moastele Sfantului Dimitrie pentru a nu fi profanate de otomani. Intentia sa era sa le duca in Rusia. Insa, la trecerea prin Romania, mitropolitul Grigorie al II lea si negustorul Hagi Dimitrie i-au cerut generalului rus sa daruiasca Tarii Romanesti moastele Sfantului Dimitrie. Generalul s-a induplecat si le-a lasat inchinatorilor bucuresteni, luand cu sine in Rusia numai o mana a Sfantului Cuvios Dimitrie.
In 1786, mitropolitul Grigorie al II-lea a facut pentru moastele Sfantului o racla de lemn, imbracata pe alocurea cu tabla de argint. In anul 1879, moastele Sfantului Cuvios Dimitrie au fost stramutate intr-o racla din argint masiv, confectionata din initiativa si in mare parte cu cheltuiala episcopului Ghenadie Petrescu al Argesului (1876-1893), ajutat cu contributii banesti si de alti crestini evlaviosi. Racla este impodobita cu scene in relief din viata Sfantului. Pe capacul raclei este chipul Sfantului, in marime naturala, cu camilafca si schima, avand de jur-imprejur o palisada de argint, poleit cu aur, inalta de 2 cm, iar pe marginea capacului 12 serafimi, 6 de o parte si 6 de cealalta parte, cu cate un mic stalp de argint intre ei.
La frontispiciul raclei sunt gravate icoana Sfintei Treimi si incoronarea Maicii Domnului, iar la partea inferioara, Arhanghelul Gavriil, cu aureola, tinand in mana semnul Bunei Vestiri.
In anul 1933, cu prilejul restaurarii Catedralei, prin purtarea de grija a patriarhului Miron Cristea, racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie a fost asezata in partea dreapta a pronaosului, in firida din peretele de rasarit a Catedralei patriarhale. Racla a fost curatata si aurita, dobandind o noua stralucire, in primavara anului 2007, la Monetaria Statului, prin grija patriarhului Teoctist.
Din anul sosirii sale in tara noastra, Sfantul Dimitrie a raspuns neincetat nevoilor omenesti. A pus capat epidemiei de ciuma in 1815, cand s-a facut procesiune cu moastele sale la cererea domnitorului Caragea. In anul 1827, sub domnia lui Grigore Ghica, a inlaturat seceta ce se abatuse asupra orasului, dupa ce moastele sale au fost scoase pe strazile din Bucuresti. Iar in 1831, dupa o alta procesiune, a oprit in chip minunat holera.
Mentionam ca in timpul regimului comunist s-a dorit mutarea Catedralei si a Resedintei Patriarhiei. Au fost facute multe presiuni asupra patriarhilor, Iustin si Teoctist. Ca variante pentru noua resedinta au fost propuse: Vacarestiul, Manastirea Cernica sau Caldarusaniul. Este de precizat si faptul ca in anul 1989, Ceausescu a fixat chiar pe 27 octombrie o sesiune a Marii Adunari Nationale. Astfel, pentru a pune capat pelerinajului, s-a cerut mutarea moastelor Sfantului Dimitrie. Insa, patriarhul Teoctist nu le-a dus departe de Catedrala, ele poposind la Biserica "Sfantul Nicolae - Vladica", in vecinatatea Catedralei patriarhale.
Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou a trait pe vremea binecredinciosilor imparati romano-bulgari (secolele XII-XIV), intr-un sat mic numit Basarabov sau Basarabi, asezat pe apa Lomului. A fost canonizat in anul 1955, la propunerea Patriarhului Justinian Marina, stabilindu-i ca zi de praznuire 27 octombrie. Sfantul Cuvios Dimitrie a fost proclamat ocrotitorul spiritual al Catedralei si al orasului Bucuresti de catre mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793).
Sursa: CrestinOrtodox.ro
-
Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor
Publicat in : Vietile sfintilor -
Sfantul Dimitrie cel Nou
Publicat in : Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.