30 noiembrie : Sf. Apostol Andrei, cei dintai chemat la propovaduire, era fiul lui torului, iar pe Domnul a incuviintat sa-L urmeze fara sovaire, marturisindu-L cu bucurie si fratelui sau: „Aflat-am pe Iisus cel din Nazaret“. Dupa Inaltarea Domnului, sortii au hotarat ca Andrei sa mearga la propovaduire in partile dinspre Grecia, Marea Neagra si Dunare. Si astfel a ajuns si in partile noastre, vestind geto-dacilor cuvantul mantuirii si lasand numeroase urme ale trecerii sale prin Dobrogea, printre care si vestita Pestera a Sf. Andrei, in imprejurimile careia au inflorit cu timpul numeroase vetre bisericesti si calugaresti. Se poate spune astfel ca la noi crestinismul are vechime si temeiuri apostolice, iar Sf. Andrei e pe buna dreptate socotit ocrotitorul spiritual al Romaniei. In popor i s-a spus Santandrei si de numele sau se leaga numeroase traditii, unele fara legatura cu cadrul bisericesc, ci mai degraba contaminate de anumite reminiscente precrestine, precum aceea legata de lupi (carora Sf. Andrei le-ar fi un fel de staroste) si de varcolaci (care ar bantui in noaptea anterioara praznuirii sale). In vechime, luna decembrie (imediat urmatoare zilei de Santandrei) purta chiar numele apostolului: Undrea sau Indrea.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.