1. Cultul Sfintilor ingeri in antichitatea crestina

Cultul ingerilor are un fundament vechi-testamentar (vezi, de ex., Facere XLVIII, 4 ; Jud. XIII, 15, 16 ; Iesire XXIII, 20-23 ; III, 15 ; Iosua V, 13-16) si chiar nou-testamentar (vezi Apoc. XXII, 8, 9).

To­tusi, in crestinismul primar constatam o oarecare rezerva in ceea ce priveste cinstirea ingerilor, din cauza denaturarii sau practicarii abu­zive si eronate a acestui cult, fapt la care contribuia o dubla influen­ta : una venita din partea paginilor - care asimilau pe ingeri cu nu­meroasele divinitati adorate de ei - si alta din partea gnosticilor, care asimilau pe ingeri cu eonii, pe care ei ii socoteau intermediari intre Fiinta suprema si oameni.

Cinstirea pe care crestinii o acorda ingerilor nu trebuie confundata cu cea pe care o dam lui Dumnezeu.

Cultul Sfintilor ingeri a luat o mare dezvoltare in vechimea cres­tina, mai ales in Egipt, Italia si Siria, unde intalnim de timpuriu cele mai numeroase paraclise si biserici inchinate indeosebi sfin­tilor arhangheli. Un focar in care cultul acesta luase probabil o direc­tie gresita, idololatra, era Biserica Frigiei din Asia Mica, mai ales prin orasele ei Colosse si Laodiceea, unde urmele unui asemenea cult le intalnim, precum am vazut inca din epoca apostolica (Colos. II, 18). De aceea, Sinodul local din Laodiceea, tinut in a doua jumatate a seco­lului IV, se vede nevoit sa opreasca cinstirea ingerilor prin hotarirea sa din Canonul 35, a carui interpretare a dat loc la o multime de dificul­tati, discutii si controverse. Asemenea masuri re­strictive impotriva cultului superstitios al ingerilor s-au luat si in Bi­serica de Apus, chiar mult mai tarziu, prin sinoadele tinute la Roma in anul 492 si in anul 745. Toate acestea nu interzic si nu osandesc cultul corect al ingerilor, ci numai pe cel eretic.

2. Sarbatorile inchinate Sfintilor ingeri in cultul ortodox
In calendarul (Sinaxarul) ortodox se afla cinci zile liturgice inchi­nate pomenirii si cinstirii Sfintilor ingeri in cursul anului bisericesc, dintre care una singura este sarbatoare cu tinere.

a) Aceasta este Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri, care se sarbatoreste la 8 noiembrie. La origine a fost simpla aniversare anuala a sfinti­rii unei biserici a Sfantului Arhanghel Mihail, ridicata la termele lui Arcadius din Constantinopol ; de aceea, in cele mai vechi sinaxare apare ca o sarbatoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai tirziu si-a largit obiectul la cele doua capetenii ingeresti (Mihail si Gavriil) si apoi a de­venit o sarbatoare comuna a tuturor Sfintilor ingeri. In afara de aceasta sarbatoare principala a Sfintilor ingeri, in Mi­neiele ortodoxe mai gasim inca patru zile liturgice (sarbatori fara tinere) consacrate pomenirii sfintilor arhangheli sau unor minuni facute prin pu­terea lor, si anume :

b) La 6 septembrie, se savarseste pomenirea unei minuni facute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, in Colosse din Frigia, unde exista inca din vechime o vestita biserica a Sfantului Arhanghel Mihail, de­venita centru de pelerinaj. Sarbatoare locala la inceput, ea a fost generalizata in toata Orto­doxia in timpul imparatului Manuel Cornnenul, in sec. XI.

c) La 26 martie, a doua zi dupa praznicul Buneivestiri, praznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil, cel de al doilea personaj principal al evenimentului Buneivestiri. Sarbatoarea pare a fi destul de veche, fiind preluata de Bizant din tipicul Ierusalimului si al manastirii Sf. Sava. Ea exista probabil inca din sec. V, deoarece o gasim si la sirienii mono­fiziti, la aceeasi data ca la ortodocsi.

d) La 13 iulie, praznuim iarasi Soborul (al doilea) al marelui ar­hanghel Gavriil, care este, probabil, la origine ziua sfintirii vreunei bi­serici vestite a Sfantului Arhanghel Gavriil sau ziua aratarii lui in vreo astfel de biserica
e) La aceasta, am mai putea adauga o alta serbare a arhanghelului Gavriil din Adin, in ziua de 11 iunie (fara slujba), cand se comemorea­za aparitia acestui sfant arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), un­de el ar fi invatat pe un calugar sa cante pentru prima oara partea de la inceput a Axionului Sfintei Fecioare : Axion esti, adica : Cuvine-se cu adevarat. ; faptul s-ar fi intamplat prin sec. X, iar serbarea a ramas pana azi limitata la manastirile atonite.

In cultul crestinilor rasariteni neortodocsi (monofiziti si nestorieni), Sfintii in­geri se bucura de aceeasi cinstire ca si la ortodocsi. La monofizitii din Egipt (copti) si din Abisinia (Etiopia), cultul ingerilor este foarte dezvoltat; asa de ex., in calendarul monofizitilor abisinieni Sfantul Arhanghel Mihail are nu mai putin de 12 sarbatori pe an (cate una pe fiecare luna).

La Romano-Catolici, de asemenea, cultul Sfintilor ingeri este in mare cinste. In calendarul catolic de azi, exista cinci sarbatori, de diferite grade, inchinate Sfinti­lor Ingeri : 8 mai si 29 septembrie pentru Sf. Arhanghel Mihail, 24 martie pentru Sf. Arhanghel Gavriil, 24 octombrie pentru Sf. Arhanghel Rafail si 2 octombrie pentru ingerul pazitor.

.

• Cultul Sfintilor Ingeri in antichitatea crestina
  Publicat in : Viata liturgica