Sfânta Marina este cinstită pe 17 iulie. Sfânta Mare Muceniță Marina s-a născut în Antiohia Pisidiei, fiind fiica unui slujitor al idolilor păgâni, anume Edesie. Dupa moartea mamei sale, Marina a fost încredinţată unei femei dintr-un sat din afara cetăţii, să o crească. La vârsta de 12 ani, află de Hristos. Primeste invaţătura lui Hristos de la crestinii din satul unde locuia. Astfel, a început a vieţui în rugăciune şi în desăvârşită înţelepciune şi curăţie, dorind a urma Mucenicilor din vremea aceea.
La vârsta de 15 ani, a fost pârâtă la dregătorul cetăţii, Olibrie, că nu se închină idolilor. Dregătorul, minunându-se de frumuseţea ei, dorea ca Marina să-i devină soţie si să lepede credinţa în Hristos. Însă sfânta nu a dorit acest lucru, ci L-a mărturisit cu mult curaj pe Hristos,
Nedorind să se lepede de Hristos, a fost bătută cu toiege, fără milă, încât s-a înroşit pământul de sângele ei. Apoi au spânzurat-o pe stâlp şi i-au sfârtecat trupul cu unelte ascuţite, multă vreme.
Torturată și aruncată în închisoare, Sfintei Marina i s-a arătat noaptea vrăjmașul. Acesta a încercat să o înfricoșeze, dar ea l-a biruit. În icononografie este adesea reprezentată lovindu-l pe diavol cu un ciocan.
A fost arsă cu făclii şi aruncată cu capul în jos, într-un vas plin cu apă. Şi, rămânând tare în credinţa în Hristos şi nevătămată, prin aceasta mulţi au crezut în Hristos, tăindu-li-se pentru aceasta capetele. Şi, pornindu-se cu mânie, dregătorul i-a tăiat şi ei capul, în ziua de 17 iulie a anului 304.
Creştinii au îngropat cu evlavie sfântul ei trup. Părţi din moaştele Sfintei Marina se găsesc la Mănăstirile Vatoped şi Dohiariu din Muntele Athos, iar în ţara noastră la Mănăstirile Horezu (jud. Vâlcea), Căldăruşani şi Ţigăneşti (jud. Ilfov), la Biserica „Sfântul Sava” din Iași, precum şi în alte sfinte locaşuri.
Tropar, glasul 4
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Marina, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărătesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci ca o jertfă fără prihană primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.
-
Acatistul Sfintei Marina
Publicat in : Acatiste -
Paraclisul Sfintei Marina
Publicat in : Slujbe si randuieli
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.