Sfantul Gheorghe - Mucenic si Martir

Sfantul Gheorghe - Mucenic si Martir Mareste imaginea.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este cinstit în 23 aprilie. S-a născut in Capadocia si este numit „Purtator de biruinta", cuvinte care ne descopera ca nu prin propriile sale puteri a ieșit învingator din lupta cu răul.

„Purtator de biruintă" arată că biruința vine de la altcineva, de la Hristos, iar el doar și-o însușește, că este doar vasul care poartă biruința.

Sfântul Mucenic Gheorghe a fost ofiter superior în garda imperială a împaratului Dioclețian, însă pentru că a refuzat porunca de a se închina zeilor păgâni, a fost supus la chinuri groaznice.

Sfântul Gheorghe nu a răspuns răului cu rău, ci dimpotrivă, a învins răutatea și ura celor care amenințau să-i ucidă pe creștini, cu iubirea cu care Hristos a biruit moartea.
Nu s-a revoltat, ci a așteptat momentul decapitării sale. Această moarte jertfelnică arată puterea credinței, dar și puterea unirii cu Hristos Cel răstignit.

Chinurile la care a fost supus și răbdarea lor până la moarte au făcut din Sfântul Gheorghe un Mare Mucenic al Bisericii.

A primit moartea martirică prin decapitare în ziua de 23 aprilie 303 și a fost înmormantat în Țara Sfântă - orașul Lida.

Părticele din moaștele mucenicilor sunt în piciorul Mese din Altar și în Antimisul pe care se săvârșește Sfânta Liturghie, pentru că ei sunt considerați entitățile cele mai statornice și cei mai iubitori de Dumnezeu întru crediță.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost cinstit în mod deosebit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei. Chipul Sfântului Gheorghe a fost imprimat pe toate steagurile de luptă. Un astfel de steag este prezent la Mânăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe:

„O, luptatorule și biruitorule, Mucenic Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țarii Moldovei. Pazește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamarim în veci. Amin".

Rugăciunea a fost scrisă în anul 7008 (1500), în al 43 an al Domniei Sale.

Pecetea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei poarta chipul Sfântului Gheorghe, preluat după steagul de luptă al Sfântului Stefan cel Mare.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este ocrotitorul multor biserici de parohie si mânăstiri, dar și ocrotitorul Armatei.

-Armata Romană l-a luat ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe în anul 1920, pentru a-i întări pe militarii români în lupta lor pentru apărarea țării. După o perioadă de întrerupere a acestei cinstiri, începând cu anul 1990, Sfântul Gheorghe este cinstit în toate unitățile militare.

-În 1222, regele Angliei - Richard Inima de Leu - l-a ales pe Sfantul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale si al întregii țări.

-Regele Edward al III-lea a înființat „Ordinul St. George", iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit, mai târziu, steagul Angliei, "Union Jack".

- Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.

- Aproape un milion de români au fost botezați cu numele Sf. Gheorghe

Sfântul Gheorghe în mituri și ritualuri

- Ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie) marchează în calendarul popular, începutul anului pastoral. Denumita popular „Sângeorz” este o sărbătoare prestigioasă, cu semnificații multiple: agrare, pastorale, divinatorii și augurale.

- În ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe (22 aprilie) este „Sângiorzul vacilor” sau „Alesul” când se desfășoară o serie de obiceiuri, ce marchează începutul anului pastoral, fiind o sărbătoare a ciobanilor.

Ritualul presupune alegerea ciobanilor, a locului unde se face stâna, alegerea mieilor pentru înțărcat și pregătirea oilor pentru primul muls, iar din laptele rezultat se încheagă primului caș.

Găleata sau cofa în care se strânge laptele de la primul muls e pregătită în mod ritualic: se spală cu apa curgătoare (din râu) sau „apă neîncepută”(din fântână) și cu iarbă verde. Marginea găleții este decorată cu ramuri de salcie, împletite sub formă de cunună, la care se leagă un ban de argint. Manunchiul de plante este aruncat apoi într-o fântână, având semnificația de a asigura o cantitate îndestulătoare de lapte, iar ca magia să se adeverească, se rostește imperativ: „Așa să izvorască laptele în pulpa oii, ca apa în fântână!”.

- În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sf. Gheorghe, pe marginea găleții în care se mulg oile pentru prima dată, se așeză „colacul oilor”, de forma unui covrig mare și împletit, preparat din faină de grâu, apa si sare, uns cu galbenus de ou. După muls, colacul e luat de către păstori, care trag de el pentru a-l rupe, existând superstiția că cel care rămâne cu partea mai mare va avea noroc la oi.

- În alte zone, în ajunul zilei de Sf. Gheorghe, în locul colacului se așează o cunună din ramuri verzi, existând superstiția că asigură belsugul de lapte și îndepărtează duhurile rele, cu forțe malefice.

- În dimineaţa ajunului de Sângeorz, are loc - Împroorul - păşunatul pe rouă, gest menit să asigure sănătatea vitelor în anul respectiv şi o cantitate suficientă de precipitaţii.

- Din ajunul zilei de Sf. Gheorghe - Mâncătoarea - este o perioadă caracterizată de prezența spiritelor malefice „strigoi și strigoaice”, care umbla noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci.

Prezenţa acestora este controlată şi contracarată cu ajutorul plantelor cu virtuţi apotropaice, cum sunt usturoiul (în Bucovina), rugul de măceşe, bozul, pelinul, odoleanul, rostopasca sau leuşteanul (în Banat), rugul verde şi leuşteanul (în Transilvania).

Alungarea „strigoilor de mană” se realizează în noaptea de Sf. Gheorghe, prin intermediul unor practici strămoșești: ascunderea sau ungerea cu usturoi a limbilor de meliţă (obiecte folosite de spirite în lupte şi pe care călătoresc strigoaicele) producerea de zgomote de bucium, afumarea cu tămâie a vitelor, grajdurilor şi stânelor, aşezarea ramurilor de usturoi sau rug la ferestrele şi uşile adăposturilor pentru animale, agăţarea spinilor la poartă sau ungerea ugerului vacilor cu usturoi.

Pentru îndepărtarea „strigoaicelor de mană”, cu acțiune malefică asupra oilor, femeile fac în ziua de 21 aprilie, un ritual prin care se ating oile cu „unsoarea sau untura de oi”, alcătuită din: untură de porc (de la porc de culoare neagră), plante și ierburi aromatice (usturoi, laptele câinelui, boz, leuştean, pelin, scai, urzică sau salcie cu mâţişori, amestecate cu praf de tămâie.

Plantele utilizate la prepararea „unturii de oi” au proprietatea de a aigura sănătatea animalelor, sporul laptelui și îndepărtarea spiritelor malefice.

Tot pentru protecţie, la ieşirea oilor din staul se pune un laț, pentru a impiedica animalele sălbatice să atace, iar la poarta fiecărei gospodării se punea o secure şi doi piepteni de cânepă încleştaţi, ca ei să se încleșteze gura lupului.

Alungarea strigoilor sau contracararea a strigoilor se realizează prin folosirea plantelor cu calităţi magice, cea mai redutabilă fiind usturoiul. Punctele esenţiale care fac legătura cu exteriorul şi pe unde ar putea intra strigoii - pragul uşii, cercevelele ferestrelor, hornul - sunt unse cu usturoi, făcându-se semnul crucii. De asemenea, se obișnuiește consumarea usturoiului de către oameni (în unele locuri se ung cu el pe corp, pe frunte, în piept, în spate şi pe la încheieturi, pentru a protejaţi de orice acţiuni nefaste!)

Să apere oile de „strigoii manei”, ciobanii se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă şi buciumă, crezându-se că până unde ajunge buciumul, până acolo să ajungă spiritele.

Tot înainte de răsăritul soarelui, se presăra împrejurul vacii, sămânță de mac, pentru ca nimeni să nu poată lua laptele de la acea vacă, aşa cum nimeni nu poate să culeagă macul presărat.

După o noapte în care forţele malefice se manifestă puternic şi în care energiile sacre pot să-i contamineze negativ pe oameni, în ziua de Sf. Gheorghe se impune - Scăldatul sau Stropitul - ritual, al oamenilor, animalelor, sau al obiectelor din gospodărie, în vederea purificării şi asigurării unei stări bune de sănătate şi de prosperitate în anul respectiv.

- În dimineața de Sfântul Gheorghe, un alai format din 5-7 feciori cutreieră satul, însoțind Sângeorzul – un fecior înfășurat în crengi de verdeață. Personajul mascat este udat din abundență pe la fiecare gospodărie, iar la final este dus la o fântână, unde este iar udat cu câteva găleți de apă. Alaiul face mult zgomot, este însoțit de un ceteraș sau fluieraș și primește drept răsplată alimente, în special ouă și slănină, din care se face o omletă mare cu care se omenesc cei din ceată.

- Băieții le udă pe fete ca să nu se apropie de ele strigoaicele sau pentru ca fetele să nu se transforme în strigoaice, reprezentând totodată un gest de bucurie şi mulţumire pentru apropierea primăverii.

Obiceiuri și superstiții de Sfantul Gheorghe

*Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul.

• Vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul.

• Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.

• În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.

• Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

• Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.

• Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstitde toată lumea.

• La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

• Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.

• La Sân-Georgiu ies preoţii şi enoriașii cu crucea în câmp, unde fac rugăciuni pentru ploaie şi rod bogat.

• Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

• Dacă la Sân-Georgiu e zi de post, atunci tot anul este la vite lapte slab.

• În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.

• Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.

• Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie - se face porumbul, grâul şi fânul.

• Se serbează Calul Sf. Gheorghe (24 aprilie) pentru că cu ajutorul lui sfântul l-a putut ucide pe balaur.

• Calul Sf. Gheorghe se ţine pentru ca munca să meargă bine.

• A treia zi în care este serbat Sf. Gheorghe este considerată a fi una deosebit de importantă, impunând restricţii severe legate de muncă. Dacă în prima zi a sărbătorii se poate lucra după prânz, în această zi nu se lucrează deloc, pentru ca animalele sălbatice să nu atace vitele şi gospodăriile.

Tradiții și legende populare de Sângeorz

Renașterea naturii este marcată de practici cu răspândire generală în ziua Sf. Gheorghe - împodobirea casei şi anexelor cu simboluri vegetale - care variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania se pune rug verde şi leuştean, iar în Banat se pun rug sau frunză de fag sau gorun.

Semnificaţia apotropaică a elementului vegetal se extinde pe întregul perimetru al gospodăriei: este pus la casă, la adăposturile animalelor şi la cele în care se păstrează cerealele, la fântâni, uneori la grădina de legume sau la holde și la cimitir.

La Sângeorz, spațiul predilect de desfăşurare a actelor ritualice este cel exterior, iar actele performate vizează dominarea omului asupra strigoilor, prin practici de alungare a acestora: aprinderea de focuri în spații deschise, cântatul din bucium, fumigaţii şi stropire cu apă, producerea de zgomote şi pomenile de îmbunare a defuncților.

O importantă funcţie apotropaică au - Focurile ritualice - fiind legate de o străveche credinţă în rolul purificator al focului. Rolul focurilor era de purificare a spaţiului (în cazul sărbătorilor ce marchează începutul unui nou an) și înlăturarea vieţuitoarelor dăunătoare și a spiritelor malefice (cu precădere a strigoilor) care ameninţă mana câmpului sau mana vacilor în această perioadă.

- Utilizarea focurilor ritualice s-a extins, ca şi în cazul ramurii verzi, uneori fiind organizate dincolo de limitele gospodăriei, în curtea bisericii, în grădini, pe uliţe, le răspântii, pe dealuri, la fântâni, ape curgătoare sau la cimitir.

- În legendele populare, Sf. Gheorghe este considerat a fi „străjer al timpului", alături de Sf. Dumitru. Dumnezeu le încredinţează cheile vremii şi aceştia pot închide sau deschide vremea, după purtarea oamenilor. Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru sunt reprezentaţi călare: Sf. Gheorghe, când aleargă cu calul său face iarba şi copacii să înverzească, deschide pământul şi aduce primăvara, iar Sf. Dumitru, aduce frigul, zăpada şi iarna. Între ei ar exista un legământ pe viaţă şi pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Aceeaşi soartă o va avea şi Sâmedru dacă de ziua lui, 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe arbori.

Sărbătoarea Sf. Gheorghe are o importanță deosebită în cultura tradițională românească, sfântul având dedicat un număr de trei zile în calendarul popular: 22 aprilie - ajunul, 23 aprilie - Sf. Gheorghe și 24 aprilie - calul lui Sf. Gheorghe.

În legendele populare Sf. Gheorghe este „străjer al timpului”, lui îi sunt încredințate cheile vremii și, la porunca sa, se închide și se deschide anotimpul cald.

Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are în cultura populară și atributul de patron al păstorilor.
Una dintre reprezentările grafice cele mai frecvente a Sf. Gheorghe este aceea de „omorâtor al balaurului", ilustrând legendele în care se povesteşte că acesta ucide un balaur care ameninţa o cetate sau, în alte variante o scorpie care mânca copiii dintr-un sat.

În credinţele populare româneşti Sf. Gheorghe e numit „capul primăverii", despre acesta se spune că poate învinge vrăjitoarele sau că poate să le zădărnicească actele magice, poate arata celor aleşi comorile. Tot el este chezaşul tuturor tocmelilor şi patronul tinerilor şi al armoniei familiale.

În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Această ipostază ilustrează o legendă în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, care era terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor ilustrează modelul de curaj în lupta cu diavolul.

Sf. Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca tribun militar, cu o diademă pe cap, cu o platoşă sub mantie, ținând o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.

În unele icoane Sf. Gheorghe apare însoţit de alţi doi sfinţi militari, Theodor-Tiron şi Dimitrie.

La mulți creștinilor botezați cu numele Sfântului Mucenic Gheorghe!

23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe

RITUALURI DE SF. GHEORGHE

A lui Sângeorz sărbătoare,
dezleagă vremea caldă,
pe câmp să plouă cu floare,
de fluturi colindată.

La sărbătoare creștină,
mit se perpetuează,
ce-n casă și în grădină,
datini împrospătează.

Se pune la grajd de vite,
funie de usturoi,
spre a nu fi bântuite
de vârcolac sau moroi.

În obicei de la sate,
cu datini vechi, menite,
spirite sunt alungate
spre locuri pustiite.

Când natura-i înverzită,
ciobanii merg la munte,
prin datină moștenită,
cu turme de cornute.

Oile rămân la stână,
cât vremea-i de pășunat,
după ce se tund de lână,
ce-a crescut cât au iernat.

Se tocmesc ciobani cu plată
în natură și în bani,
că tradiția-i purtată,
spre a dâinui prin ani.

Cu atenție se face
număratul oilor,
la stăpâni de-a se întoarce,
de răcoarea brumelor.

Și se face măsurarea
laptelui, o dată muls,
spre a știi repartizarea
cașului prin vară strâns.

Apoi prânzesc împreună,
ciobanii cu gospodari.
Să se facă brânza bună,
pun să cânte lăutari.

Dar rămâne în poveste
ospățul abia-nceput,
când ciobanii duc pe creste,
turma de oi la păscut.

Tradiții și ritualuri
prin timp perpetualte
pe-ale vremurilor valuri,
ne sunt identitate.

La mulți ani, sărbătoriților cu numele de Gheorghe!

Maria Filipoiu

Despre autor

Maria Filipoiu Maria Filipoiu

Colaborator
93 articole postate
Publica din 13 Octombrie 2014

Pe aceeaşi temă

06 Mai 2022

Vizualizari: 235

Voteaza:

Sfantul Gheorghe - Mucenic si Martir 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE