Sfintii Mari Imparati si intocmai cu Apostolii Constantin si mama sa, Elena sunt cinstiti pe 21 mai. Dupa moartea tatalui sau, Constantin a luat stapanirea imparatiei cu acordul ostirii. Insa, Maxentiu, cel care conducea partea de apus a imperiului roman a pornit razboi impotriva lui. Conform celor relatate de episcopul Eusebiu de Cezareea, Constantin cere ajutor de la Dumnezeu pentru aceasta lupta. Ca raspuns la rugaciunea sa, Constantin a vazut in timpul zilei o cruce luminoasa pe cer, pe care scria: "prin acest semn vei invinge". Iar noaptea, Hristos i s-a descoperit in vis si i-a poruncit sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile si scuturile armatei sale. Din lupta cu Maxentiu, Constantin iese invingator.
Constient de ajutorul primit din partea lui Dumnezeu, Constantin a dat un Edict in anul 313, prin care a oprit persecutiile impotriva crestinilor si a dat libertate credintei crestine in intreg Imperiul Roman.
Participa la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325, cand este combatuta invatatura lui Arie, cel care sustine ca Fiul lui Dumnezeu este o persoana creata. La acest sinod au fost alcatuite primele articole din Crez. Sfantul Constantin cel Mare a dat multe legi cu caracter social, a interzis adulterul, uciderea de prunci si tortura.
Imparatul Constantin i-a scutit pe clericii crestini de tribunalele civile, ingaduindu-le in acelasi timp laicilor sa-si supuna conflictele arbitrajului episcopal; a scutit Biserica de dari, inapoindu-i tot ceea ce ii fusese confiscat si i-a acordat dreptul de a primi legate si donatii; le-a acordat ajutor episcopilor, sprijinindu-i in actul de construire a lacasurilor de cult si de intretinere a clerului.
Datorita evlavia si ravna mamei sale Elena, la Ierusalim sunt descoperite locurile sfinte din Evanghelii: locul Golgotei, al Sfantului Mormant si lemnul cinstitei Cruci.
Sfantul Constantin a trecut la cele vesnice in anul 337, cu zece ani dupa adormirea maicii sale, Sfanta Elena.
Catedrala Patriarhala din Bucuresti isi serbeaza in aceasta zi hramul istoric: Sfintii Imparati Constantin si Elena. Actuala Catedrala Patriarhala a fost ctitorita de domnitorul Constantin Serban Basarab la mijlocul veacului al XVII-lea, cu osardia Mitropolitului Simion Stefan. In data de 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei si Mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti, impreuna cu ierarhi, egumeni, preoti si diaconi, in prezenta ctitorului si a familiei sale, a oficiat slujba de sfintire a locasului care va deveni in 1925 Catedrala Patriarhala.
Conform traditiei, sarbatoarea va incepe in seara de 20 mai, cu slujba privegherii. De asemenea, cu prilejul hramului vor fi scoase in procesiune moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Mentionam ca moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena se afla in Catedrala Patriarhala din anul 2002, cand la sarbatoarea hramului din acest an, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit Patriarhului Teoctist Arapasu o racla cu fragmente din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena.
In calendarele populare, ziua in care sunt cinstiti Sfintii Imparati Constantin si Elena, este cunoscuta si sub numele de "Constantin Graur" sau "Constandinu Puilor", pentru ca din aceasta prima zi a verii pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare.
Tropar sarbatorii Sfintilor Constantin si mama sa, Elena
Chipul Crucii Tale pe cer vazandu-l si ca Pavel chemarea nu de la oameni luand, cel intre imparati Apostolul Tau, Doamne, imparateasca cetate in mainile Tale o a pus. Pe care pazeste-o totdeauna in pace, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Unule Iubitorule de oameni.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.