Sfintii Mucenici Adrian si Natalia sunt cinstiti pe 26 august. Adrian si Natalia au fost doi tineri casatoriti care L-au marturisit pe Hristos in vremea persecutiei lui Maximian. Sunt sfinti care au dobandit nu doar cununa casatoriei, ci si cununa muceniciei. Este minunat felul in care o sotie isi indeamna sotul sa sufere mucenicia, si modul in care acesta primeste sa moara pentru Hristos, cu bucurie. Viata lor plina de iubire, sprijin reciproc si credinta neclintita in Hristos, este un adevarat model pentru toti crestinii.

Cine au fost Sfintii Adrian si Natalia?

Cei doi tineri, Adrian si Natalia, erau casatoriti numai de 13 luni si traiau in Nicomidia (Asia Mica).

Sfantul Adrian a trait in secolul al IV-lea, in Nicomidia, in timpul domniei imparatului Maximian (286-305), o perioada de persecutii cumplite impotriva crestinilor. Adrian ocupa o functie importanta in administratia cetatii. Era comandant in armata imperiala si se inchina zeilor pagani.

Sfanta Natalia a fost sotia sa, o tanara credincioasa. Natalia se ruga neincetat pentru Adrian, ca acesta sa devina crestin.

Calea spre martiriu

Adrian, impresionat de curajul si credinta a 23 de barbati crestini care urmau sa primeasca mucenicia si de bucuria pe care o aveau in mijlocul chinurilor, a decis sa devina crestin. Adrian a realizat ca puterea acelor martiri de a suferi cu bucurie venea de la Hristos, un Dumnezeu adevarat, spre deosebire de zeii falsi la care el se inchina. Marturiseste public ca si el este crestin si astfel, ajunge in temnita.

Cand Natalia a aflat ca Adrian este inchis pentru ca a marturisit ca este crestin, nu a fost cuprinsa de teama, ci de o bucurie imensa. Ea a alergat la inchisoare pentru a-l incuraja si a-l sprijini. In timpul torturilor, Adrian a fost chinuit in mod cumplit, iar Natalia a ramas alaturi de el, intarindu-l si alinandu-i suferinta. Ea i-a sters ranile, i-a sarutat lanturile si i-a amintit mereu ca suferinta lor este de scurta durata, iar rasplata in ceruri va fi vesnica. Adrian a rugat-o sa mearga acasa si sa fie linistita, sa nu se teama pentru el.

Apropiindu-se momentul muceniciei lui, temnicerii i-au ingaduit lui Adrian sa mearga acasa si sa-si ia ramas bun de la familie. Vazandu-l ca vine, Natalia, a crezut ca fost eliberat pentru ca a lepadat credinta in Hristos. A incuiat usa casei si a strigat la el, invinovatindu-l ca este un lepadat de Hristos si iubitor al vietii acesteia. I-a adus aminte de cuvintele Domnului, "Cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor, Ma voi lepada si Eu de dansul inaintea Tatalui Meu care este in ceruri" (Matei 10, 33).

Iar Adrian, batand in usa, i-a grait: "Natalia, deschide, ca n-am fugit de chinuri. Am venit, precum ti-am fagaduit, sa te iau ca sa vezi sfarsitul nostru, mijlocind Mucenicii pentru mine, si trebuie sa fiu acolo la ceasul hotarat". Cand Natalia a auzit aceasta marturisire, i-a deschis usa cu bucurie si l-a imbratisat si a mers cu el spre locul in care avea sa-si daruiasca viata pentru Hristos.

Adrian a primit loviturile calaului fara impotrivire si cu bucurie. De fiecare data era imbarbatat de sotia sa, pe care o avea alaturi. Cand mana lui Adrian s-a desprins de trup din cauza torturilor, el si-a dat duhul. Natalia a luat mana sa si a pastrat-o ca pe cel mai de pret margaritar.

Trupurile celor 23 de mucenici si a lui Adrian au fost aruncate in foc. Dar un potop de ploaie, cu tunete si fulgere infricosatoare, a facut ca slujitori imparatului sa fuga. Un crestin, cu numele Eusebiu, a luat moastele Sfintilor Mucenici si cu o corabie le-a dus la Arghiropole, in apropiere de Bizant, si le-a asezat intr-o biserica. Ajunge dupa un timp si Natalia la biserica unde fusesera ingropate trupurile sfintilor mucenici si asaza mana Sfantului Adrian langa trupul lui. Peste noapte, Sfantul Adrian i s-a aratat in vis, mangaind-o cu cuvintele: "Bine ai venit aici, roaba lui Hristos si fiica a mucenicilor. Intra intru odihna cea gatita tie de Domnul. Vino si primeste-ti rasplata cuvenita!" Trezindu-se, Natalia a povestit crestinilor aceasta minunata descoperire si apoi si-a dat duhul. Atat de mult a fost pretuita de crestini, incat trupul ei a fost asezat lagan cel al Sfantului Mucenic Adrian.

Sfintii Adrian si Natalia au avut puterea de a renunta la siguranta vietii si la statutul social pentru a-L marturisi pe Hristos. Adrian a lasat in urma o cariera militara stralucita, iar Natalia a ales suferinta alaturi de sotul ei in loc de o viata linistita. Sfintii Mucenici Adrian si Natalia sunt ocrotitori ai familiei.

Rugaciune catre Sfintii Mucenici Adrian si Natalia
O, sfintit Cuplu, sfintilor mucenici ai lui Hristos, Adrian si Natalie, fericiti soti si straluciti purtatori de chinuri! Ascultati-ne pe noi ce ne rugam si mijlociti pentru noi, ca sa ni se dea toate cele de folos trupurilor si sufletelor, si rugati pe Hristos Dumnezeu, sa ne miluiasca si sa faca cu noi dupa indurarile Sale, ca sa nu pierim in pacatele noastre. Asa sfintilor mucenici, primiti glasul rugaciunilor noastre si cu mijlocirile voastre, izbaviti-ne de foamete, de ciuma, de cutremur, de potop, foc si grindina, de sabie si de navalirea celor de alt neam, de razboiul cel dintre noi, de moartea cea napraznica si de toate nenorocirile, scarbele si durerile; ca intotdeauna prin mijlocirile voastre fiind intariti, sa slavim pe Domnul Iisus Hristos, Caruia I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, cu Cel Fara de inceput al Sau Parinte si Preasfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Iulian Predescu

Citeste si:

Acatistul Sfintilor Adrian si Natalia

Viata Sfintilor Mucenici Adrian si Natalia

• Sfintii Adrian si Natalia
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Viata Sfintilor Mucenici Adrian si Natalia
  Publicat in : Vietile sfintilor

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: