UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANTA

 

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA

 

CENTRUL DE CERCETARI TEOLOGICE, ECUMENICE SI INTERCULTURALE

"SF. IOAN CASSIAN"

 

 

COMUNICAT FINAL  AL SIMPOZIONULUI INTERNATIONAL CU TEMA

 

Hristos - lumina lumii. Unitatea Bisericilor si a Europei din perspectiva invataturii palamite despre vederea luminii necreate

(Premise ale unei viziuni ortodoxe despre ecumenism).

 

 

Simpozionul a avut loc in Sala Senatului din Campusul Universitatii "Ovidius" din Constanta pe tot parcursul zilei de marti, 30 octombrie 2007, sub presedintia IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului si decan al Facultatii de Teologie a Universitatii "Ovidius" din Constanta si beneficiind de o importanta participare nationala si internationala. Lucrarile s-au desfasurat in prima parte a zilei in cadrul unei sectiuni comune alocata invitatilor.

Au prezentat lucrari legate de tema propusa parintele profesor Nikolaos Ioanidis de la Facultatea de Teologie a Universitatii din Atena, domnisoara lector Marina Kolovopulu de la aceeasi facultate, apoi profesorul Emil Traytchev, decanul Facultatii de Teologie a Universitatii din Sofia, doamna Maria Vasina, director al Institutului de Cercetare a Iconologiei Ortodoxe din Sankt Petersburg, parintele Marie-Jacques Belsance din partea Ordinului Ioanitilor din Bucuresti, domnul Erwin Kestner, pastor al Bisericii Adventiste din Constanta, si, in fine, domnul Daniel Munteanu, lector la Facultatea de Teologie a Universitatii din Erlangen. Fiecarei lucrari din cele sustinute i-au urmat vii dezbateri si comentarii din partea celor prezenti in numar apreciabil, profesori ai Facultatii de Teologie a Universitatii "Ovidius", doctoranzi, masteranzi si studenti ai aceleiasi universitati, laici din Constanta interesati de tema anuntata.

 

Dupa amiaza participantii s-au impartit in doua sectiuni, una grupand aspectele doctrinare si cele istorice ale temei, cea de a doua pe cele liturgice si misionare. Ambele sectiuni s-au bucurat de o masiva participare a cadrelor Facultatii de Teologie a Universitatii "Ovidius", dar si de participanti de la alte facultati din tara. S-au remarcat prezentarile parintelui conferentiar Mihai Himcinschi de la Facultatea de Teologie a Universitatii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, apoi cele ale parintilor profesori Vasile Nechita si Alexandru Ionita, ale parintilor conferentiari Vasile Miron, Nechita Runcan si Vasile Citiriga, ale parintilor lectori Claudiu Cotan, George Istodor si Mihai Spatarelu, in fine, cele ale parintelui asistent Cosmin Ciocan si ale catorva doctoranzi, toti cadre didactice la Facultatea de Teologie a Universitatii "Ovidius". A fost mult apreciata si lucrarea domnului doctorand Mihai Sarbu de la Facultatea de Teologie romano-catolica a Universitatii "Babes Bolyai" de la Cluj. Toti participantii au remarcat, de asemenea, buna organizare datorata, in principal, personalului Arhiepiscopiei Tomisului si catorva studenti ai facultatii, dar mai ales bunavointa deosebita de care s-au bucurat din partea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului si decanul Facultatii de Teologie din Constanta.

 

Ideea careia i s-au subsumat toate interventiile ortodocsilor a fost aceea ca temeiul cel mai inalt al unitatii Bisericilor, temeiul in jurul caruia se va putea reface in viitor unitatea spirituala a continentului european, dar si a crestinatatii intregi, nu poate fi gasit in limitele lumii noastre, create. Asa cum au sugerat toti marii Parinti ai Bisericii din Orientul vremurilor patristice, daca intreaga lume creata este finita in intregul ei, finite sunt si toate componentele din care este alcatuita si tot ce exista din cele create exista in intregime sub semnul limitarii, al finitului, in consecinta al diversitatii fiintiale. Prin urmare, nimic din interiorul lumii acesteia nu poate uni aceasta diversitate: nici pe cea a lucrurile neinsufletite, nici pe aceea a oamenilor. Acelasi principiu, subliniat la vremea lor de Parintii orientali ai Bisericii in domeniul cosmologiei, este valabil astazi in acela al unirii oamenilor in Biserica in general si al Bisericilor istorice in miscarea ecumenica contemporana, in particular. Acea "unitate vizibila" a Bisericilor, sugerata de toate organismele ecumenice ca tinta a eforturilor contemporane de refacere a unitatii Bisericilor separate de schismele istorice, nu se poate realiza, in opinia tuturor participantilor ortodocsi de la acest simpozion, decat in jurul unui principiu din afara lumii create, din afara componentei istorice, create, a Bisericilor aflate in dialog: acest principiu nu poate fi altul decat harul cel necreat al lui Dumnezeu, energiile sau paradigmele divine eterne dupa modelul carora El a creat si unificat lumea cosmica insasi. Urcand pe scara ontologica a unificarilor tot mai vaste ale lumii si umanitatii, toate se vor unifica in final in principiul lor cel mai inalt, care este Logosul insusi, Cuvantul lui Dumnezeu din prologul Evangheliei dupa Sf. Ioan si "capul" Bisericii Sale, cum il numeste Sf. Pavel, adica in Iisus Hristos, "in numele caruia tot genunchiul (trebuie) sa se plece, si al celor ceresti si al celor de pe pamant si al celor de dedesubt, si sa marturiseasca toata limba ca Domn este Iisus Hristos intru slava lui Dumnezeu Tatal." (Filipeni II, 10-11).

 

Intelegerea caracterului "necreat" al principiului in jurul caruia ortodoxia intelege sa accepte "provocarea ecumenista" din partea Bisericilor protestante din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor, ca si din partea Bisericii Romano-Catolice, a prilejuit participantilor ne-ortodocsi de la simpozion comentarii foarte interesante. Acestia au inteles cat se poate de bine ideea fundamentala a invataturii ortodoxe, anume ca refacerea unitatii initiale a Bisericilor nu poate fi facuta nici in jurul unor organisme sau institutii omenesti, cum sunt cele ecumenice, dar nici in jurul unui om anume, indiferent care sunt atributele cu care acesta este investit de Biserica sa. Bisericile vor fi cu adevarat unificate doctrinar, liturgic si organizatoric atunci cand toata suflarea crestina a vremurilor viitoare va fi dispusa sa-si "vada" propria "unitate" in Iisus Hristos cel mai presus de timp si de lume, asa cum apostolii, pe muntele Tabor, L-au vazut "in slava (cea eterna a) dumnezeirii" pe Cel in jurul caruia s-au unit ei insisi si pentru dragostea caruia, in final, au si murit sub presiunea timpurilor vitrege pe care le-au trait. Unitatea ecumenica a Bisericilor nu va putea deveni "vizibila" decat in modul "taboric", caci unitatea adevarata va fi aceea cand prin toata organizarea, invatatura si practica liturgica a tuturor Bisericilor va deveni "vizibil" Iisus Cel etern, Iisus Cel ce sta de-a dreapta Tatalui in slava pe Care El "a avut-o de dinainte de a fi fost lumea" (Ioan XVII, 5). "Vizibilitatea taborica" este, asadar, modul in care poate intelege teologia ortodoxa conceptul ecumenic actual de "unitate vizibila a Bisericilor", pe care comisiile si adunarile ecumenice de genul celei din 14-23 februarie 2006 de la Porto Alegre, Brazilia, sau a altora mai recente cum a fost cea de a III-a Adunare Ecumenica a Bisericilor Europene din septembrie de la Sibiu, il propun astazi Bisericilor din Europa.

 

Pr. Prof. Univ. Dr. Adrian NICULCEA

Simpozionul: Hristos - lumina lumii. Unitatea Bisericilor si a Europei din perspectiva invataturii palamite despre vederea luminii necreate - AUDIO 

.