In fiecare an, la 16 august, Biserica noastra ii cinsteste pe Sfintii Martiri Brancoveni. Anul acesta, la 15 august, s-au implinit 297 de ani de la moartea muceniceasca, la Constantinopol, a Voievodului Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu, impreuna cu fiii sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei - si cu sfetnicul sau, vistiernicul Ianache Vacarescu.
Urcat pe tronul Munteniei in 1688, Constantin Brancoveanu a domnit peste un sfert de veac (1688-1714), marcand istoria Neamului si a Bisericii prin numeroase ctitorii (intre care manastirea Hurezi - Valcea) ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, contemporanul sau, si aparand Ortodoxia pe pamant romanesc si strain.
La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brancoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istanbul si inchis in temnita Edicule (Sapte Turnuri). Pana in vara va fi torturat continuu pentru a marturisi unde-si avea ascunsi banii, turcii numindu-l "Altan Bei" (Printul Aurului). Dupa torturi cumplite i-au smuls semnatura pentru aurul depus la Venetia.
In ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, cand Dreptcredinciosul Voievod Constantin Brancoveanu implinea 60 de ani, iar Doamna Maria isi serba onomastica, a primit sfarsitul mucenicesc prin sabie, impreuna cu fiii sai: Constantin, Stefan, Radu si Matei si cu sfetnicul sau Ianache, in cetatea Sfantului Constantin cel Mare, la Constantinopol, in anul 1714. Trupurile martirizate au fost apoi aruncate de necredinciosi in mare, de unde au fost culese de crestini milostivi, care le-au ingropat in taina si cu evlavie, nu departe de Constantinopol, in insula Halchi, in biserica manastirii Maicii Domnului.
Osemintele Sfantului Voievod Martir au fost aduse in tara la anul 1720 de catre doamna Maria, sotia sa si inmormantate in biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, ctitoria sa, unde de atunci si pana in zilele noastre vegheaza lumina candelei care aminteste locul de odihna al Voievodului.
Cronica vremii ni-l descrie pe Brancoveanu ca un "Domn pravoslavnic, cu dragoste si ravna crestina. Credinta, acest sentiment sublim, i-a calauzit intreaga viata si i-a fost sprijinul cel mai puternic in ceasul crancen al mortii. El a lasat in sufletul poporului amintirea unui domn crestin bun si drept, iar in arta, operele create in epoca sa arata ca deasupra suferintelor zilnice si a pericolelor neintrerupte, gandul lui stia sa se elibereze si sa urce la Dumnezeu, purtat de aripile curate ale credintei".
La doua secole de la moartea-i martirica, la 15 August 1914, Mitropolitul Primat dr. Conon Aramescu a savarșit primul parastas oficial la mormantul Voievodului. A doua pomenire oficiala s-a facut la 21 Mai 1934, cand sicriul cu moastele sale a fost depus in catedrala patriarhala, iar Patriarhul Romaniei la acea vreme, Miron Cristea, a savarșit un parastas in prezenta Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si a Familiei Regale. A treia comemorare oficiala a avut loc la 29 Octombrie 1988 - la implinirea a trei secole de la urcarea sa pe tron - printr-o slujba de pomenire oficiata de ierarhi si preoti in frunte cu Parinte Patriarh Teoctist.
La 20 Iunie 1992, Biserica Ortodoxa Romana i-a canonizat pe Martirii Brancoveni, stabilindu-le zi de pomenire la 16 August (pentru a nu coincide cu praznicul Adormirii Maicii Domnului), iar in zilele de 15-16 August 1992 au avut loc la Bucuresti si Hurezi-Valcea, ceremoniile proclamarii canonizarilor Sf. Martiri Brancoveni care au preferat moartea martirica fata de alternativa trecerii la alta credinta.
Sursa: arhiram.ro
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.