Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Grecii o numesc Paraschevi, slavii o numesc Sfânta Petka, iar românii îi spun Sfânta Parascheva sau Sfânta Vineri, fiind cunoscută în popor şi ca Vinerea Mare. Peste 246 de biserici de pe cuprinsul României au ca patroană pe Cuvioasa Parascheva.

Sfânta Cuvioasă Parascheva este cunoscută mai ales ca fiind ocrotitoarea Moldovei. Binefacerile ei se revarsă, de asemenea, şi asupra Ţării Româneşti şi a Transilvaniei, unde zeci de biserici îi sunt închinate. Unele dintre ele sunt atestate înainte de 1641, când au fost aduse moaştele sale la Iaşi, ca, de exemplu, biserica din Tălmăcel şi cea din Răşinari, Sibiu, ambele din sec. al XTV-lea. Astfel, în Arhiepiscopia Bucureştilor, peste 33 de biserici au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, 18 sunt în Arhiepiscopia Târgoviştei, 29 în Episcopia Buzăului, 24 în Episcopia Dunării de Jos, 4 în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, 5 în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, 22 în Episcopia Romanului, 47 în Arhiepiscopia Sibiului, 6 în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, 18 în Arhiepiscopia Timişoarei, 5 în Episcopia Caransebeşului, 6 în Mitropolia Basarabiei.

Astfel, în regiunea Moldovei, evlavia pentru Sfânta Parascheva se vede prin numărul mare de biserici care îi sunt închinate, numai în Arhiepiscopia Iaşilor fiind 35 de astfel de lăcaşe de cult. În Municipiul Iaşi, una dintre cele mai vechi biserici, Mitocul Maicilor, poartă hramul Sfintei Cuvioase Parascheva şi este datată din anul 1680. În anul 1803, mitropolitul Veniamin Costachi transferă aici maicile de la Mănăstirea Socola. Deoarece a făcut parte din curtea Palatului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost numită şi „biserica lui Cuza".

O altă biserică din municipiul Iaşi închinată Sfintei Cuvioase Parascheva este cea situată în imediata apropiere a Bibliotecii Centrale Universitare. A fost construită între anii 1852 şi 1858 pe locul altui lăcaş de cult din 1730. Poartă denumirea de “Prapa Doamna” sau “Prepadobna” (în limba slavă , “Prea Cuvioasa”). Aici sunt adăpostite cărîi şi obiecte de cult din secolul al XlX-lea.

De asemenea, Centrul de Pelerinaj al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei îşi desfăşoară activitatea sub patronajul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Actualmente sunt multe biserici în construcţie care poartă hramul Sfintei Parascheva, cum este o biserică de dimensiuni impresionante din municipiul Paşcani, care se ridică într-o parohie recent înfiinţată.

Catedrala episcopală din Roman poartă hramul Sfintei Parascheva
O biserică veche cu hramul „Sf. Parascheva" este şi Catedrala episcopală din Roman. Ea exista deja în septembrie 1408, deoarece la această dată voievodul Alexandru cel Bun a dăruit printr-o carte domnească două sate „Bisericii Sfânta Vineri, care-i în târgul Romanului, unde odihneşte sfânt-răposata maică cneaghina Anastasia". Ea era o biserică domnească, întrucât voievodul a ales-o drept loc de veşnică odihnă pentru mama sa.

Deşi nu se ştie cu exactitate când a fost construită, se presupune că datează din timpul domniei tatălui lui Alexandru, Roman I (1391-1394), care a dat şi numele târgului. În 1415, Alexandru cel Bun a cerut zugravilor Nichita şi Dobre pictarea acestei biserici, fie pentru că nu se făcuse încă această lucrare, fie pentru că din anumite motive trebuia refăcută.

Cinstirea Cuvioasei Parascheva dincolo de graniţele României
În Grecia de astăzi, în localitatea Nea Kallikratia, evlavia pentru Sfânta Cuvioasă Parascheva este vie de sute de ani. În anul 1924, grecii din Kallikratia veche (de lângă Constantinopol, astăzi Istanbul) s-au stabilit aici în condiţiile schimbului de populaţie realizat între Grecia şi Turcia. Locuitorii de aici au adus, pe lângă tradiţiile lor, şi evlavia faţă de Sfânta Cuvioasă Parascheva, care a adormit întru Domnul în Kallikratia veche.

Şi românii de peste hotare au o evlavie deosebită pentru Cuvioasa Parascheva. Episcopia Ortodoxă a românilor din Ungaria are la Gyula o biserică cu hramul „Sfânta Parascheva", construită în anul 1834. Comunitatea din această localitate maghiară, circa 3.000 la număr, este situată la o distanţă de doar patru kilometri de graniţa cu România, în biserici al căror hram este Sfânta Parascheva se adună pentru rugăciune şi români din Malovişta (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franţa), Wakefield, Massachusetts (SUA).

Am văzut evlavia românilor, care aşteaptă ore în şir pentru a se închina"
Părintele Isaia Marantidis slujeşte ca preot din anul 1971 în localitatea Nea Kallikratia. „În 1975 am venit pentru prima dată la Iaşi şi m-am închinat la moaştele Sfintei Parascheva. De atunci am mai făcut cinci pelerinaje cu enoriaşii mei. Ultima dată am mers la Iaşi în anul 1994, la hram. Am slujit cu PF Patriarh Teoctist şi cu IPS Mitropolit Daniel, care mi-a zis: «Deoarece nu avem alte persoane din Grecia, veţi fi Sfinţia Voastră reprezentantul Bisericii de acolo». Am văzut evlavia românilor care aşteaptă ore în şir pentru a se închina la sfintele moaşte. Mesajul meu este ca Sfânta Parascheva să ne unească şi să existe comuniune între noi, cel puţin între popoarele care o cunosc, o iubesc şi o cinstesc", a mărturisit părintele Isaia.

Lucian Apopei
Ziarul Lumina, 14 octombrie 2006

.

• Sfanta Cuvioasa Parascheva - continuatoare a modelului ascetic capadocian
  Publicat in : Sfanta Cuvioasa Parascheva