Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, prăznuit în Biserica Ortodoxă Română pe 26 octombrie, a fost un tânăr soldat roman creștin care a fost arestat, întemnițat și martirizat, în timpul unei vizite a împăratului Galeriu la Tesalonic, în primul deceniu al secolului al IV-lea.

Cinstirea de care s-a bucurat sfântul în rândul credincioșilor a determinat cinstirea sa ca ocrotitor al Tesalonicului încă din secolul al IV-lea, pentru că din timpul domniei Sfântului Constantin (306-337), deasupra mormântului său a fost ridicată o biserică. Construindu-se o nouă biserică în locul în care fusese înmormântat sfințitul său trup, prin rânduiala lui Dumnezeu au fost descoperite sfintele sale moaște. Scrierile aghiografice au consemnate o serie de mărturii legate de mirul care se scurgea din racla sfântului, fapt pentru care Sfântul Mucenic Dimitrie a primit apelativul de „Izvorâtorul de Mir”.

În multe situații, scrierile bizantine îl numesc simplu „Myrovlytos” sau „Myrovlytes”, adică Izvorâtorul de Mir, care devenise ocrotitor atât al bizantinilor cât și al slavilor.

Cultul Sfântului Dimitrie a fost răspândit în rândul slavilor de către Sfinții Chiril și Metodie, precum și de succesorul lor, Clement de Ohrida, ajungând ca până în secolul al XIV-lea să se generalizeze în Serbia, Bulgaria, Rusia și Țările Române.

Dezvoltarea cultului sfinților militari perioada medievală, precum și cinstirea deosebită de care Sfântul Dimitrie se bucura în spațiul balcanic, au dus la ctitorirea a numeroase biserici spre cinstirea sfântului și în Arhiepiscopia Râmnicului. Deși în mod cert numeroase biserici de lemn din perioada medievală au fost refăcute, există și posibilitatea ca parte din acestea să nu mai fie cunoscute astăzi. Cinstirea acordată Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir se poate observa în actele ctitoricești începând cu secolul al XV-lea și până astăzi.

La Căzăneşti a fost ctitorită biserica cu hramurile Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru, din piatră şi cărămidă, construită în anul 1488, de boierul Ioniţă Beţeloi şi stareţa Sofronia.

Biserica filială cu hramul Sfântul Dimitrie din satul Tetoiu, comuna Tetoiu, ridicată în 1572, este unul din cele mai vechi locaşuri de cult din ţară.

În cartierul Ţeica din Ocnele Mari a fost ridicată biserica de zid cu hramurile Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie, a fostului schit de maici, ctitorită între anii 1674-1678 de ieromonahul Dionisie, un aromân fugit din Ianina şi de Lambrie cămăraşul.

Biserica parohială cu hramul Sfântul Dumitru, din Râmnicu-Vâlcea, a fost construită înainte de secolul al XVIII-lea.

În anul 1760 s-a construit în satul Contea, comuna Laloșu, biserica filială cu hramul Sfântul Dimitrie.

Biserica parohială cu hramul Sfântul Dimitrie din satul Uşurei, comuna Șușani, a fost ridicată din lemn între anii 1788-1789.

În cătunul Lazu, comuna Alunu, a existat biserica de lemn cu hramul Sfântul Dimitrie, construită în 1792 de un oarecare Dumitru Pasăre şi fratele său David.

Un locaş de lemn cu hramul Sfântul Dimitrie, ridicat de preotul Ioan în 1795, a existat și în cătunul Păsculeşti, comuna Lădești.

Biserica parohială cu hramul Sfântul Dumitru din satul Fumureni, comuna Lungești, a fost construită din lemn, între 1798-1799, de Ioan Strâmbul, Marin Băcă, Andrei Purcariul, Ioan Băcăran şi Dumitru Ciobanu.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea exista și biserica de lemn cu hramul Sfântul Dimitrie, din cătunul Floreşti, comuna Stroești, elevată prin grija preotului Dumitru, cu sprijinul lui Dumitru Florescu şi Vasile.

Biserica închinată Sfântului Dimitrie, din satul Teiu, comuna Galicea, a fost construită la începutul secolului al XIX-lea.

Biserica parohială cu hramul Sfântul Dumitru din satul Măldăreştii de Jos, comuna Măldărești, a fost ridicată din lemn de pitarul Dumitrache Măldărescu, din Tg. Jiu, în 1801.

Cătunul Văleni, comuna Alunu, adăposteşte capela cu hramul Sfântul Dumitru, construită, în 1810, de Dumitru Văleanu, din bârne de stejar, netencuită, dar cu pridvorul deschis şi coperiş învelit cu şiţă de brad executată prin despicare.

În satul Dămţeni, cătunul Păsărei, preotul Gheorghe, soţia sa Florica şi alţi enoriaşi au ridicat, între 1818-1819, biserica de lemn cu hramul Sfântul Dimitrie.
Biserica parohială cu hramul Sfântul Dimitrie din satul Pârâieni de Sus, comuna Livezi, cătunul Meriş, a fost ridicată în anii 1822-1829, pe locul alteia mai vechi din secolul al XVII-lea.

Boierul Vasile Chera Gârdescu a construit în 1826 la Drăgăşani, viaţa duhovnicească este concentrată în jurul unui edificiu cu hramurile Sfântul Nicolae şi Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir.

În 1849, clucerul Ioan Lahovary a construit lângă conacul său, în cătunul Valea Mare, Băbeni, biserica parohială cu hramul Sfântul Dimitrie, înfrumuseţată de Petre Dimitriu Temelie, arendaşul moşiei.

Biserica filială închinată Sfinţilor Vasile, Nicolae, Dimitrie şi Gheorghe din satul Sorăt-Deal, Berbești, a fost înălţată în anii 1863-1864.

Între anii 1875-1877, Nicolae Popescu şi preotul Simion Popescu, sprijiniţi de enoriaşii din cătunul Romanii de Sus, Horezu, au construit biserica de lemn cu hramul Sfântul Dimitrie.

Biserica filială cu hramul Sfântul Dumitru din satul Jarostea, comuna Glăvile, a fost ridicată între anii 1880-1882.

Biserica filială cu hramul Sfântul Dumitru din satul Băiaşu, comuna Perișani, a fost ridicată din lemn în anul 1886.

Biserica parohială din satul Goruneşti, închinată Sfinţilor Mucenici Gheorghe şi Dimitrie, s-a ridicat, din lemn, în 1888, pe cheltuiala lui Dimitrie Belei, a soţiei sale Maria Niţu Gorun, a preotului Gheorghe Iliescu şi a lui C.C. Săraru, ale căror portrete au rămas imortalizate în pronaos.

În satul Dimuleşti, comuna Mădulari, enoriaşii au construit între 1889-1894, edificiul actual cu hramul Sfântul Dimitrie, la iniţiativa preotului Sandu Marinescu.

Biserica parohială cu hramurile Sfinţii Voievozi şi Sfântul Dimitrie, a fost construită în 1892 de Marin Soare şi Florin Georgescu, în locul alteia mai vechi, deserveşte enoriaşii satului Giurgiuveni, comuna Golești.

În satul Obroceşti, comuna Stroești, se află un aşezământ cu hramurile Sfântul Dimitrie şi Cuvioasa Parascheva, ctitorit între anii 1894-1896 de Dumitru Cârtog, Vasile Grecu şi alţi enoriaşi.

În centrul satului Foleştii de Sus, comuna Tomșani, se găseşte biserica parohială cu hramurile Sfinţii Apostoli şi Sfântul Dimitrie, ridicată între anii 1895-1907 de preotul Gheorghe Dumitrescu şi enoriaşi.

În satul Negraia, comuna Pesceana, întâlnim biserica filială cu hramul Sfântul Dumitru, construită din lemn, între 1901-1909.

Capela de cimitir cu hramul Sfântul Dumitru, din Băile Govora, ridicată în 1912.

Biserica parohială cu hramurile Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie din satul Bârlogu, comuna Pietrari, a fost ridicată între 1912-1945, la dorinţa preotului Gheorghe Popescu.

Biserica din Batârăşti, comuna Glăvile, cu hramurile Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie, clădită de Gheorghe Bucşenescu.

Construită de enoriaşi, între 1907-1914, prin stăruinţa preotului Ion Stănescu, biserica parohială cu hramul Sfântul Dumitru, din satul Predeşti, comuna Nicolae Bălcescu, în scurgerea vremii, a suferit multe reparaţii, ajungând în forma şi situaţia în care se află azi.

În satul Zmeurăt se află biserica cu hramul Sfântul Dumitru, înălţată în anul 1909, comuna Stoenești.

Biserica parohială cu hramul Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir din Scundu a fost începută în 1937, sub protoiereul Gheorghe Călin.

În 1941, credincioşii din satul Preoţeşti au zidit din cărămidă biserica filială cu hramul Sfântul Dimitrie, orașul Bălcești.

Biserica de lemn cu hramul Sfântul Dumitru, din satul Buciumeni, comuna Drăgoești, a fost construită în perioada 1943-1950, prin stăruinţa preotului Teodor Militaru.

În satul Cuci, comuna Fârtățești, se află locaşul cu hramul Sfântul Dumitru care corespunde parohiei Fârtăţeşti II.

Biserica parohială cu hramul Sfântul Dimitrie din satul Broşteni, comuna Lăpușata, ridicată din lemn, între anii 1967-1973, prin truda preotului Aurel Bulacu.

În cătunul Olteanca, comuna Lădești, se află biserica cu hramul Sfântul Dumitru, construită între 1971-1977.

Biserica filială închinată Sfinţilor Gheorghe şi Dimitrie din satul Ulmetu, comuna Copăceni, a fost ridicată între 1977-1980, pe locul unei bisericuţe de lemn, înălţată în 1767 de preoţii Matei şi Lungu.

Între anii 1977-1979, în satul Goruneşti, Bălcești, la dorinţa preotului Marin Bădulescu, prin contribuţia parohiei şi a satelor învecinate, s-a ridicat biserica de zid cu hramurile Sfântul Gheorghe şi Dimitrie.

În cătunul Urzica, comuna Grădiștea, se află biserica de lemn cu hramul Sfântul Dimitrie, ridicată de preoţii Radu şi Avram şi enoriaşi.

Biserica filială cu hramul Sfântul Dumitru din satul Izvoraşu, comuna Mitrofani, a fost construită între 1980-1987.

Biserica filială cu hramul Sfântul Dimitrie din satul Dealul Hurezului, comuna Dănicei, a fost construită între 1990-1995.

Între 1990-1992, la iniţiativa preotului Gheorghe I. Manu, în satul Negruleşti, comuna Bărbătești, s-a zidit biserica cu hramul Sfântul Dimitrie.

Biserica filială cu hramul Sfântul Dumitru din satul Stăneşti, comuna Stănești, a fost ridicată între 1991-1998.

Biserica închinată hramului Sfântul Dimitrie din satul Păteşti, comuna Sălătrucel, este o construcţie nouă din 2001-2002.

Biserica filială cu hramul Sfântul Dimitrie din satul Mireşti, comuna Oteșani, a fost ridicată între 2002-2004, la iniţiativa preotului Gheorghe Bădoi.

Capela militară cu hramul Sfântul Dimitrie, în incinta Şcolii de Aplicaţie pentru Geniu, Construcţii şi Căi Ferate „Panait Donici”.

Între anii 2004-2006, a fost construită în satul Slătioara, comuna Slătioara, capela cu hramul Sfântul Dimitrie.

În anul 2009 a fost sfinţită biserica de zid cu hramurile Naşterea Maicii Domnului şi Sfântul Dimitrie, comuna Cernișoara, înălţată la iniţiativa preotului Dumitru Andronescu.

Sursa: arhiepiscopiaramnicului.ro

• Manastirea Sfantul Dimitrie Basarabov
  Publicat in : Biserica in lume
• Sfantul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor
  Publicat in : Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: