In Duminica a 2-a dupa Sfintele Pasti, Biserica Ortodoxa a facut pomenirea Sfantului Apostol Toma, cunoscut in popor cu numele de „Necredinciosul“, pentru ca nu a vrut sa creada ca Hristos a inviat pana nu s-a atins de trupul de viata facator al Domnului si pana nu a vazut urmele cuielor si coasta Mantuitorului. La Catedrala patriarhala din Bucuresti, Sfanta Liturghie a fost savarsita ieri de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, impreuna cu Preasfintitul Varlaam Ploiesteanul, Episcop-vicar patriarhal, inconjurati de un sobor de preoti si diaconi. Patriarhul Romaniei a rostit un cuvant de invatatura despre cunoasterea si unirea omului cu Dumnezeu prin credinta.

In cadrul Sfintei Liturghii s-a citit Evanghelia de la Ioan 20, 19-31, care consemneaza doua aratari ale Mantuitorului dupa Invierea Sa, catre ucenicii care stateau adunati intr-o casa, cu usile incuiate, de frica iudeilor care ii urau. Evanghelia acestei duminici este cunoscuta si cu numele de Evanghelia vindecarii de necredinta, pentru ca Apostolul Toma, cel care nu a fost de fata la prima aratare a Domnului, a spus cuvintele „Daca nu voi vedea in mainile Lui semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede“ (Ioan, 20, 25). Cunoscand gandul ucenicului, la opt zile de la prima aratare, Mantuitorul se infatiseaza in chip minunat inaintea lor din nou si il incredinteaza pe Toma de Inviere, zicandu-i: „Adu degetul tau incoace si vezi mainile Mele, si adu mana ta si o pune in coasta Mea, si nu fi necredincios, ci credincios“ (Ioan 20, 27).

Dupa citirea Evangheliei duminicale, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a rostit un cuvant de invatatura despre cunoasterea si unirea omului cu Dumnezeu prin credinta.

„Dupa ce s-a convins de adevarul Invierii lui Hristos, Toma nu a spus: „Cred pentru ca ai inviat!“, ci a marturisit mai mult decat Invierea Domnului, a marturisit dumnezeirea Mantuitorului Hristos. Apoi vedem ca Mantuitorul fericeste pe cei care cred fara sa fi vazut cu ochii trupesti, aratand ca puterea credintei este mai presus de puterea simturilor. Este o vedere duhovniceasca dincolo de vederea realitatilor materiale si trupesti. Credinta nu este o simpla optiune intelectuala, ci credinta este izvor de viata vesnica pentru ca este unire cu Hristos Cel rastignit si inviat, izvorul vietii vesnice si Mantuitorul lumii“, a spus Preafericirea Sa.

A vazut trup si l-a marturisit pe Dumnezeu inviat
Dupa ce a vazut si a facut experienta trupului inviat al lui Hristos, Toma a marturisit ca Iisus este Dumnezeu, nu un simplu om, ca El este singurul biruitor al mortii. „Pentru un evreu, a vedea ceva limitat si a-l marturisi pe Dumnezeu Cel nelimitat, a vedea ceva material si a-l marturisi pe Dumnezeu Cel nevazut si necuprins, era o schimbare radicala (…). Aceasta schimbare de atitudine arata ca Sfantul Toma a inteles nu numai adevarul Invierii lui Hristos, ci a marturisit si dumnezeirea lui Hristos, de aceea marturisirea lui este acum completa. El marturiseste ca Hristos este Domnul si Dumnezeul. Cand a zis cuvintele „Domnul meu“, a inteles ca El este Domnul vietii, si cand a zis „Dumnezeul meu“, a inteles ca este Dumnezeu adevarat. Noi marturisim ca Hristos a inviat dupa ce marturisim ca El este Unul din Sfanta Treime, nascut din Tatal mai inainte de toti vecii, si de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria in istorie“, a aratat PF Parinte Patriarh Daniel.

Credinta in Dumnezeu este o lucrare speciala si un act care capata dimensiunea unei harisme, pentru ca omul se increde in Cel care nu poate fi cunoscut prin simturile fizice, care nu poate fi vazut deplin cu ochii trupesti. Se increde in Cel care vorbeste mai degraba inimii si se arata ochilor duhovnicesti ai sufletului.

„Dumnezeu fiind nematerial, necuprins si nevazut, nu poate fi vazut cu ochii trupesti, dar poate fi vazut prin credinta, poate fi simtita prezenta si lucrarea Lui in viata omului credincios si in viata lumii, si in creatia facuta de El. De aceea, psalmistul zice ca cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria sau firmamentul. Aceasta este credinta: incredintarea celor nadajduite si dovedirea celor nevazute, dupa cum spune Sfantul Apostol Pavel. Este o pregustare a celor fagaduite si o confirmare a celor nevazute cu ochii trupesti, dar vazute cu ochii sufletului. Credinta este o calitate in plus a omului, o capacitate spirituala de a cunoaste dincolo de vederea trupeasca. Sfantul Maxim Marturisitorul spune despre credinta ca este o putere care ajuta pe om sa se uneasca in mod desavarsit si mai presus de intelegere cu Dumnezeu“, a explicat Patriarhul Romaniei.

Patriarhia Romana alaturi de crestinii din Siria
In cuvantul de invatatura, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a spus ca la Catedrala patriarhala, la fel ca in toate bisericile si manastirile ortodoxe din Patriarhia Romana, se organizeaza o colecta pentru crestinii afectati de violentele din Siria. Colecta a inceput ieri si se va mai desfasura in urmatoarele doua duminici, respectiv pe data de 4 mai si 11 mai 2014.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a daruit in semn de pretuire si binecuvantare celor prezenti iconite care infatiseaza aratarea Mantuitorului catre Toma si ceilalti Apostoli.

Marius Nedelcu
Sursa: ziarullumina.ro

.

• Necredinta cea buna a lui Toma
  Publicat in : Duminica Tomei
• Caderea in necredinta
  Publicat in : Credinta
• Necredinta - o optiune morala, nu un calcul gresit
  Publicat in : Morala