In urma cu sase ani, greco-catolicii au descoperit cea mai mare cripta din Cluj-Napoca, in subsolul catedralei „Schimbarea la fata“ de pe Bulevardul Eroilor. Aici sint 150 de morminte, majoritatea ale unor functionari care au facut donatii bisericii. Lacasul sfint are cea mai zbuciumata istorie dintre toate bisericile din Transilvania, iar viitorul criptei este incert, din lipsa de fonduri.

Ultimul ingropat, in anii ’20
Cripta din subsolul catedralei „Schimbarea la fata“ dateaza din acelasi an ca si biserica, 1776, si este de tip fagure, adica sicriele au fost introduse in zid, pe doua nivele. Cu 150 de morminte, cripta este cea mai mare din Cluj-Napoca, alte astfel de locuri de veci regasindu-se in biserica franciscana din Piata Muzeului, insa la o scara mult mai mica, si in biserica romano-catolica Sfintul Mihail.

Majoritatea mormintelor din cripta de pe Bulevardul Eroilor apartin maghiarilor care au fost inmormintati in secolele XVII-XIX, iar ultima piatra funerara dateaza din anii ’20 ai secolului trecut. Desi unele morminte au fost vandalizate, cele mai multe pietre funerare sint inca bine pastrate.

„Erau oameni generosi cu saracii“
„Initial, acest loc de inmormintare a fost rezervat fratilor minoriti. Cu timpul, aici au fost depusi si laici care impartaseau idealurile ordinului, se distingeau prin participarea la opere caritabile si prin generozitatea fata de saraci. Aici este inmormintata si o reprezentanta marcanta a aristocratiei transilvanene: este vorba despre contesa Anna Toroczkai de Singeorgiu Trascaului, vaduva contelui Anton Kornis. De asemenea, un numar de inalti functionari ai administratiei din secolele XVIII-XIX, intre care avocati ai saracilor sau sefi ai serviciilor postale, reprezentanti ai mai multor etnii“, sustine Tudor Salagean, seful sectiei de Istorie din cadrul Muzeului de Istorie a Transilvaniei.

Cripta a fost descoperita, potrivit parintelui Tudor de la Catedrala, in urma cu sase ani, in timp ce se efectuau unele lucrari pentru oprirea igrasiei. Cum catedrala necesita ea insasi reparatii capitale, investitiile in reamenajarea criptei mai au de asteptat.

Cripta, depozit de gunoaie
Potrivit lui Mircea Martian, purtatorul de cuvint al Eparhiei Greco-Catolice, desi nu s-a renuntat la ideea amenajarii criptei in scop turistic, acest capitol mai are de asteptat. „Daca se va ajunge la realizarea unui muzeu si introducerea criptei in circuitul turistic, va fi dupa ce catedrala va fi restaurata“, explica Martian.

Specialistii considera descoperirea greco-catolicilor importanta pentru istoria orasului.
„Eventuala sa introducere in circuitul turistic s-ar putea dovedi profitabila. Ea ar reprezenta, cu siguranta, o forma superioara de valorificare a unui ansamblu istoric si arhitectonic valoros“, subliniaza Tudor Salagean, care cunoaste bine interiorul criptei.
Momentan, subsolul in care se afla cripta este aerisit cu gemulete cu gratii care se afla la nivelul trotuarului. Prin orificiile respective, clujenii gasesc de cuviinta sa arunce gunoaiele care acum salasluiesc linga morminte seculare. (C. SISKO)

Istoria catedralei „Schimbarea la fata“
Catedrala „Schimbarea la fata“ a apartinut romano-catolicilor, mai precis calugarilor franciscani minoriti, si era initial manastire. In 1924, Papa Pius al IX-lea a decis sa doneze biserica greco-catolicilor, fapt pentru care calugarii s-au baricadat zile intregi inauntru si au astupat cripta. In 1930, biserica a devenit catedrala a Eparhiei de Cluj-Gherla, in timpul cardinalului Iuliu Hossu, iar in acelasi an sediul eparhiei s-a mutat la Gherla. In 1948, prin desfiintarea abuziva a bisericii greco-catolice, biserica a trecut la ortodocsi, iar 50 de ani mai tirziu inapoi la greco-catolici, eveniment marcat de violente la Cluj-Napoca intre credinciosii celor doua religii.

De ce inmormintari in cripte?
Potrivit lui Mircea Martian, pe vremea Imperiului Roman, crestinii erau inmormintati in catacombele din jurul orasului pentru ca se credea in revenirea lui Iisus pe pamint si in recreare lumii. In Evul Mediu, s-a trecut la practicarea cultului personalitatii, iar inhumarile se faceau in criptele amenajate in biserici. „Locurile in cripte erau atribuite in baza criteriului personalitatii celui care si-a pus amprenta asupra acelui lacas de cult“, explica Martian, care mentioneaza la acest capitol mormintele voievozilor din Moldova, inmormintati in diferite biserici.
 
Monitorul de Cluj

.