Cu zece saptamani inainte de Sf. Pasti, Biserica Ortodoxa intra intr-o perioada cu totul deosebita a anului bisericesc, perioada Triodului. Este vorba de o pregatire treptata, de un urcus duhovnicesc catre Invierea Domnului. Mai intai petrecem trei saptamani inaintea Postului Sf. Pasti, perioada in care suntem indemnati la smerenie, ca si vamesul din parabola, la intoarcere catre Tatal ceresc, ca si fiul risipitor, la luare aminte la fapte si ganduri, caci vom ajunge la Judecata inaintea Domnului.
Sf. Ignatie Brianceaninov in Predica la Duminica Sf. Grigorie Palama se apleaca asupra acestui inteles duhovnicesc al postului. Iar punctul de plecare este un cuvant al Mantuitorului, altul decat cel rostit pe muntele Karantaniei ca raspuns la ispita celui rau. Citam din Sf. Ignatie: "Nevointa postului nu tine doar de trup; ea este folositoare si trebuincioasa in primul rand pentru minte si pentru inima. Luati aminte la voi insiva, sa nu se ingreuieze inimile voastre cu satiul mancarii si cu betia. (Luca 21, 34). Mantuitorul ne-a descoperit prin aceste cuvinte o urmare a intrebuintarii necumpatate a mancarii si bauturii, urmare pierzatoare de suflet. In urma desfatarii pantecelui se ingreuneaza, devine grosolana, se impietreste inima, mintea este lipsita de usurimea si de duhovnicia sa; omul devine trupesc."
Stradania postului se refera la trup, dar foloasele postului se rasfrang si asupra inimii, spune Sf. Ignatie. Odata cu trupul, se ingreuiaza si sufletul, iar inima se impietreste. Hranindu-ne in mod nepotrivit si fara masura trupul, ne condamnam la o lipsa de simtire a inimii, la o neintelegere duhovniceasca a vietii noastre si a lumii. Pierdem sensul existentei noastre pe acest pamant, caci mancarea, materia in general acopera ceea ce este ne-material si ii altereaza functia de cunoastere.
Daca porunca postului a fost auzita de Adam inca in Rai si neascultata, postul este cu atat mai necesar dupa caderea primului om. Caci spune mai departe Sf. Ignatie: "Noi suntem tintuiti de pamant, lipiti de el cu tot sufletul, nu doar cu trupul; ne-am facut cu desavarsire trupesti, lipsiti de simtire duhovniceasca, neinstare de cugetari ceresti. Porunca privitoare la post se arata iarasi cea dintai porunca, neaparat trebuincioasa pentru noi. Numai cu ajutorul postului ne putem rupe de pamant! Numai cu ajutorul postului ne putem impotrivi puterii atragatoare a desfatarilor pamantesti! Numai cu ajutorul postului putem rupe legatura cu pacatul! Numai cu ajutorul postului cugetul nostru se poate ridica de la pamant, inaltandu-si privirile catre Dumnezeu!"
Sfintii Parinti au numit postul temelie a tuturor virtutilor, fiindca prin post este pazita in cuvenita curatie si trezvie mintea noastra, iar inima in cuvenita subtirime si duhovnicie. Cel ce clatina temelia virtutilor clatina intreaga lor cladire.
Sa luam aminte la aceste cuvinte ale Parintilor si sa pazim postul pentru a ne invrednici de roadele lui!
+ NICOLAE
Sursa: romarch.org
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.