Preafericirea Voastra,
Inaltpreasfintiile Voastre,
Preasfintiile Voastre,
Onorate Oficialitati centrale si locale,
Preacuviosi si Preacucernici Parinti,
Iubiti frati si surori,

Cuvantul meu de astazi se adreseaza tuturor dar, in mod deosebit, Inaltpreasfintitului Irineu, noul Arhiepiscop al Alba Iuliei. Importanta momentului este mare pentru Inaltpreasfintia Sa, pentru clerul si credinciosii Arhiepiscopiei dar, sentimental vorbind, si pentru mine, care i-am fost inaintas in scaun 21 de ani de zile.

Alba Iulia, ca simbol, are o valoare unica pentru toti romanii. Aici s-au facut unirile: si cele politice si cele religioase. De aceea, Orasul Marii Uniri ne aduce mereu aminte de unitatea noastra spirituala si nationala.

Alba Iulia este cetatea lui Mihai Viteazul, a lui Ferdinand Intregitorul, iar Catedrala Incoronarii, unde s-au incoronat suveranii Romaniei, Ferdinand si Maria a fost si martora reintregirii spirituale, purtand si acest nume. In aceasta Catedrala cu semnificatie unica sunteti intronizati Inaltpreasfintia Voastra astazi.

Alba Iulia este cetatea credintei noastre ortodoxe stramosesti, este locul soboarelor noastre de odinioara, este scaunul de pastorire al Mitropolitilor Marturisitori Iorest si Sava si al luminatului Simion Ștefan, care la 1648 a lasat natiunii romane „Noul Testament” in romaneste. In predoslovia acestui „Nou Testament” marele mitropolit a subliniat rolul spiritual unificator al Cartii Sfinte, a carei cuvinte „trebuie sa fi ca banii, ca banii aceia sunt buni carii imbla in toate tarile”.

Alba Iulia este Golgota trecutului nostru de suferinta pentru credinta si de aspiratii politice, de multe ori inecate in sange. Dar tot Alba Iulia este si Ierusalimul nostru in care s-a pecetluit visul de unitate al multor generatii de oameni.

Poate nu intamplator, in pericopa evanghelica a acestei duminici, inchinata primului sinod ecumenic, Il auzim pe Mantuitorul rugandu-Se Tatalui pentru noi, „Eu nu mai sunt in lume, dar ei in lume sunt, si Eu la Tine vin. Parinte Sfinte, intru numele Tau pazeste-i pe cei pe care Mi i-ai dat, ca ei sa fie una, asa cum suntem Noi.” (Ioan 17, 11).
Daca Balgradul a suspinat cand s-a naruit opera politica a lui Mihai Viteazul, daca a plans cand s-a produs dezbinarea religioasa a romanilor si s-a prabusit Mitropolia Alba Iuliei, i-a rezervat providenta divina bucuria Marii Uniri si a Reintregirii spirituale.

Noi, cei de astazi si, in mod concret, Inaltpreasfintia Voastra, Parinte Arhiepiscop Irineu, suntem chemati sa pastram cu sfintenie tezaurul de credinta si de cultura al inaintasilor si sa facem o fagaduinta solemna, cum spunea protopopul Gheorghe Ciuhandu, „ca pana si trupurile noastre le vom arunca stavila in calea celor ce ar indrazni sa micsoreze sau sa faramiteze acest patrimoniu indelung pregatit prin mucenicia si jertfele fara de seaman ale fratilor nostri mai mari!”.

Ar putea parea patriotarde si festiviste aceste fraze pentru o lume care, din motive obiective sau subiective, isi pierde legatura cu valorile netrecatoare ale Bisericii si Neamului. Dar pentru noi raman de mare importanta. „Iisus Hristos, spune Sfantul Apostol Pavel, ieri si azi si in veci este Acelasi” (Evrei 13, 8). Iar Biserica Lui, „nici porţile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18).

Un mare duhovnic al vremurilor noastre spune ca „Hristos este prietenul nostru, fratele nostru, El este tot binele si toata frumusetea. El este Totul. Viata fara Hristos nu este viata. Daca nu-L vezi pe Hristos in toate faptele si gandurile tale, tu traiesti fara Hristos”.

Pentru noi Hristos este Unicul si nu unul dintre intemeietorii de religii. Daca unii din lumea secularizata Il socotesc doar o Personalitate geniala si nu Dumnezeu, nici macar nu sunt originali. Lucrurile s-au mai petrecut. Arie si cu adeptii lui Il considerau prima creatura a Tatalui, creat din vointa Lui si nu din fiinta Lui. De aceea, sinodul I ecumenic de la 325, pe care-l aniversam astazi, a afirmat raspicat deofiintimea Fiului cu Tatal si coeternitatea Lor.

Toate aceste sunt lucruri cunoscute, dar rostite astazi si aici, in prezenta Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, capata o mai mare greutate. Iar pentru Inaltpreasfintitul Irineu devin cu testament de suflet, care-l va determina sa le propovaduiasca cu timp si fara timp, aducandu-si aminte ca locul in care pastoreste este sfant si ca-n scaunul Balgradului s-au perindat oameni deosebiti, incepand cu Sfantul Ierotei, de la anul 953, continuand cu Sfintii Ilie Iorest si Sava Brancovici, cu mitropolitul carturar Simion Ștefan, si-n vremurile din urma cu Episcopul Emilian si cu smeritul Arhiepiscop Andrei.

Mostenirea spirituala pe care o primiti Inaltpreasfintia Voastra, Parinte Arhiepiscop Irineu este una bogata si frumoasa. Cele peste 600 de parohii, cu peste 700 de biserici, apoi vetrele monahale in umar de 42, la care se adauga centrele de slujire sociala care depasesc numarul de 60.

Insa, in mod deosebit, profesor universitar fiind, va legam de suflet scolile teologice: Facultatea de Teologie si Seminarul Teologic. Dupa parerea noastra, care credem ca e una obiectiva, sunt scoli bune si au, din darul lui Dumnezeu, un spatiu pentru invatatura si rugaciune modern si la standardele actuale. Ne-am bucurat ca acest lucru a fost subliniat, in mai multe randuri, de Parintele Patriarh Daniel.

Iar pentru misiune, de mare folos este postul de Radio „Reintregirea”, care, in colaborare cu postul de Radio „Trinitas” al Sfintei Patriarhii, poate face lucruri de folos.

Dar cea mai pretioasa mostenire sunt preotii si credinciosii. Lor li se adauga cinul monahal. Ii indemn sa va primeasca cu tot dragul in sufletul lor, iar Inaltpreasfintia Voastra sa-i intelegeti, sa-i ocrotiti si sa-i pretuiti, caci sunt oameni de calitate. Il rog pe Mantuitorul Hristos sa ma ierte daca ma voi folosi de cuvantul Lui, parafrazandu-L, dorindu-va „sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu”. (Ioan 15, 12)

Conlucrarea cu administratiile judetene si locale a fost aici, in Arhiepiscopia noastra, una de exceptie. Lucrul acesta este de folos atat pentru viata duhovniceasca a parohiilor, cat si pentru activitatea lor gospodareasca. Speram ca aceasta simfonie sa-si continue drumul ei.

Iar eu, in calitate de Mitropolit, cand veti considera de ca aveti nevoie de sprijinul si ajutorul meu vi le voi oferi cu tot dragul. Rugaciunea mea catre Domnul, Inaltpreasfintia Voastra, este ca sa aveti la Alba Iulia bucuriile duhovnicesti pe care eu le-am avut.

Inchei folosind cuvintele Sfantului Apostol Iuda: „Iar Celui ce poate sa va pazeasca pe voi de orice cadere, si sa va puna inaintea slavei Lui neprihaniti, cu bucurie, singurului Dumnezeu, Mantuitorul nostru prin Iisus Hristos Domnul nostru: slava, preamarire, putere si stapanire, mai inainte de tot veacul si acum si intru toţi vecii! Amin”. (Iuda 1, 24-25)

† ANDREI
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului
Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
Sursa: Radio Reintregirea

 

.