VALORIZAREA PATRIMONIULUI MUZICAL BIZANTIN DIN MANUSCRISELE BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMANE. CERCETARE, DEZBATERE, MEDIATIZARE
Teme abordate
Spatiul cultural bizantin
Reconstituirea cantarilor vechi
Monodia si libertatea in muzica psaltica
Seminar insotit de Expozitie si Concert
Program
MIERCURI, 24 OCTOMBRIE 2012, ORA 17:00
Biblioteca Academiei Romane, Bucuresti
MIERCURI, 31 OCTOMBRIE 2012, ORA 18:00
Biblioteca Judeteana Astra, Sibiu
MARTI, 6 NOIEMBRIE 2012, ORA 18:30
Fundatia Calea Victoriei, Bucuresti
JOI, 15 NOIEMBRIE 2012, ORA 17:00
Universitatea de Arte "George Enescu", Iasi
PROGRAMUL CANTARILOR CE VOR FI COMENTATE SI INTERPRETATE
1. Tropar catre ucenici (Cel ce va sa invete musichia), glas 1, de Hrisaf cel Nou (sec. XVII). Adaptat in romaneste de Ioan Prale (1769-1847), ms. gr. 840. Transcriere in notatie neo-bizantina: Nicolae Gheorghita.
2. Impodobeste-ti camara ta, Sioane, stihira la intampinarea Domnului, glas 7. Anonim, ms. gr. 953 (sec. XIV). Transcriere: Costin Moisil
3. Anixandare (stihuri alese), glas 8, de Dionisie Fotino (1777-1821), ms. gr. 721. Transcriere: Anton Pann (1796-1854).
4. Kekragarii, glas 1, de Petru Lambadarie Peloponisiul (+ 1778). Adaptate in romaneste de Mihalache Protopsaltul (sec. XVIII), ms. rom. 3810.
5. Doxologie (stihuri alese), glas 4, de lovascu Vlahul (sec. XVII) ms. gr. 693. Transcriere: Nicolae Gheorghita.
6. Cratima, glas 2 leghetos, de Petru Lambadarie, ms. Rom. 1685.
Echipa Proiectului
Nicolae Gheorghita - expert paleografie muzicala bizantina
Gabriela Dumitrescu - coordonator manuscrise
Luminita Kovari - expert bibliograf
Delia Balaican - expert bibliograf
Sabin Preda - coordonator artistic
Costin Moisil - expert etnomuzicolog
Liliana Preda - expert comunicare
Gabriel Duca - coordonator proiect
Titus Percea - responsabil financiar
Muzica manuscriselor medievale din Tara Romaneasca si Moldova marturiseste - ca si pictura, orfevraria ori arhitectura - despre apartenenta romanilor la spatiul cultural bizantin. Dar spre deosebire de o miniatura, o ferecatura de carte sau o cladire, o piesa muzicala nu poate fi atinsa si nu poate fi admirata ore intregi din unghiuri diferite. Mai mult, ea exista doar atata vreme cat cineva o canta si altcineva o asculta. Dupa ce s-a stins ultimul sunet, cantarea se odihneste intre scoartele manuscrisului pana cand un alt cantaret o face sa traiasca din nou. Dorinta noastra a fost ca, prin acest proiect, sa dam viata unor cantari care nu s-au mai auzit de sute de ani si sa va facem astfel cunoscuta o parte din cultura romaneasca din vremea lui Constantin Brancoveanu sau Alexandru cel Bun. Credem ca demersul nostru e cu atat mai important cu cat singura muzica din Principate care se transmitea prin scris inainte de 1800 era cea bisericeasca.
Reconstituirea cantarilor este o operatie delicata. Muzica bizantina foloseste o notatie proprie, iar descifrarea partiturilor anterioare secolului al XlX-lea ridica numeroase probleme. Am tinut seama de cele mai noi teorii muzicologice si am reusit sa ne apropiem, in limita posibilului, de sonoritatile medievale originale. Reusita transcrierii cantarilor are la baza colaborarea stransa dintre paleografi si psalti, fiecare din ei avand experienta si competente diferite si complementare asupra unei muzici care incepe sa fie consemnata in manuscrise din secolele IX-X si continua sa fie practicata si imbogatita cu piese noi si in zilele noastre. Vom explica principiile generale de descifrare, intr-o forma accesibila nespecialistilor, in seminariile-dezbatere.
Am ales pentru concert cantari dintre cele mai frumoase si care, totodata, sa reflecte bogatia patrimoniului Bibliotecii Academiei Romane. Autorii sunt psalti binecunoscuti in vremea lor - unii dintre ei pana astazi - din Tara Romaneasca, Moldova si din Constantinopol. Cea mai veche cantare provine dintr-un manuscris din secolul XIV-lea - unul dintre cele mai vechi doua manuscrise de cantari bisericesti din Romania - iar cea mai noua e de la inceputul secolului al XIX-XX-lea, perioada de aur a cantarii bizantine in Principate.
Muzica bizantina este prin excelenta monodica (pe o singura voce). De multe ori - cu precadere in cazul cantarilor ornamentate si festive - melodia este insotita de ison, un sunet prelung cantat de cativa psalti din cor. Inaltimea isonului se poate schimba de-a lungul unei piese, in functie de context, dar de multe ori ramane nemiscat, uneori pana la sfarsitul piesei. Unii teologi au facut un paralelism intre cantarea fara dimensiune armonica si icoana bizantina, in care perspectiva spatiala este deliberat absenta, si au comparat isonul cu fondul de aur al icoanei, care pune in evidenta pictura.
Cantarea bizantina utilizeaza alte mijloace de expresie decat cele folosite indeobste de muzica polifonica vest-europeana. Distantele intre inaltimile sunetelor sunt mai variate, ornamentica mai ampla, libertatea de variatie mai mare, cantaretul putandu-si exprima mai bine personalitatea.
Asociatia si Grupul Nectarie Protopsaltul au ca preocupare identificarea partiturilor valoroase si redarea acestora intr-o forma cat mai apropiata de cea originala, tinand seama, in egala masura, de cercetarile muzicologice si liturgice si de traditia orala vie. De asemenea, si-au propus raspandirea acestor cunostinte in randul cantaretilor, incepatori sau avansati, prin activitatile legate de pregatirea concertelor si a inregistrarilor si prin cursurile organizate de catre conducatorul grupului, Sabin Preda. Acestor initiative li se alatura editarea colectiei "Antologie de cantari psaltice", in care au aparut, pana la aceasta data, trei volume.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.