Grupul “Nectarie Protopsaltul”

 
Gheorghe Valentin a absolvit Facultatea de Teologie din Bucuresti, Universitatea de Muzica din Bucuresti, sectia de muzica religioasa si acum urmeaza un masterat, anul 2 la Teologie. L-am intalnit la biserica ”Sfantul Grigorie Palama” de la Universitatea Politehnica, unde canta la strana. Dar activitatea lui Gheorghe Valentin nu se rezuma la atat. Am aflat ca tocmai se pregatea pentru un concert de muzica psaltica ce urma sa aiba loc la manastirea Radu Voda din Capitala, un concert al unui grup psaltic.

- Buna ziua. Am aflat ca dirijati un grup psaltic. Cum se numeste acest grup?

- Grupul se numeste “Nectarie Protopsaltul”, in amintirea, intru pomenirea Parintelui Nectarie schimonahul, protopsaltul Sfantului Munte. A trait in secolul al XIX-lea in Muntele Athos.

- Cand ati inceput activitatea cu acest grup?

- Anul acesta se implinesc cinci ani de cand am inceput. Am pornit din dorinta de a face cunoscuta muzica bizantina intr-o mai mare masura.

- Unde cantati?

- Eu cant la Biserica “Sfantul Grigorie Palama”, aici la paraclisul universitar de la Universitatea Politehnica.

- Si cu grupul ?

- Grupul este o entitate separata. Grupul are activitatile sale.

- Cu grupul ati avut multe concerte?

- Am avut in fiecare an cel putin un concert, uneori doua sau trei concerte, am avut participari la simpozioane cum ar fi cunoscutul simpozion de la Iasi, de muzica bizantina, care are loc in fiecare an si la care am participat de doua ori. Am avut un concert doar al nostru la Radiodifuziunea Romana, pe scena mare de concerte, am participat la diverse alte manifestari, la Muzeul Taranului Roman, am cantat prin tara la biserici, la manastiri.

- Ati fost si in strainatate?

- Se poate spune si asa. Am fost invitati sa cantam la un hram la Sfantul Munte.

- Aveti inregistrari cu muzica pe care o cantati?

- Avem o caseta cu Slujba Paraclisului cel Mare al Maicii Domnului si anul trecut am inregistrat si primul compact disc cu Cantari la Praznicul Sfantului Pantelimon.

- Ce proiecte aveti?

- In aceasta saptamana plecam din nou spre Sfantul Munte unde am fost invitati sa cantam iar un proiect pe care speram sa-l concretizam in curand este tiparirea unei carti si, bineinteles, ne pregatim pentru alte inregistrari.

- Ce va cuprinde aceasta carte?

- Sa lasam sa apara mai intai...

- Surpriza, deci.

- Nu e chiar surpriza. Ne gandim foarte serios la nevoile stranei si actionam ca atare. Toti membrii grupului sunt cantareti de foarte multa vreme, cunosc foarte bine strana si noi cunoastem cel mai bine si nevoile.

- Cati membri are grupul?

- Douazeci si cinci. Acum s-a mai restrans. Au mai trecut anii, unii dintre membri au terminat facultatea din Bucuresti si s-au dus prin locurile natale, prin alte locuri...

- Si nu vin altii, tineri?

- Vin altii, desigur. Ne mentinem. Activitatea noastra se desfasoara si in functie de anul scolar. Vara, in vacanta, membrii grupului sunt plecati. De obicei dupa sesiunea din iarna pregatim ceva pana in vara, fie o inregistrare, fie un concert, fie amandoua in paralel. Apoi toamna, dupa inceperea cursurilor la facultate, ne strangem si incepem sa pregatim altceva asa ca, de obicei, avem cate doua concerte pe an. Nu e complicat dar e greu sa lucram mai multe programe in paralel. Volumul de munca e foarte mare. Incercam si noi cum ne ajuta Dumnezeu, cum putem sa facem..

- Aveti sprijin financiar, aveti sponsorizari?

- La doi ani dupa ce am constituit grupul acesta am vrut sa facem lucrurile asa cum trebuie pentru ca e greu si cu tipariturile si cu editarea de CD-uri si am infiintat o asociatie cu acelasi nume “Nectarie Protopsaltul”, ca sprijin pentru grupul acesta. Insa, problemele financiare nu s-au rezolvat cum am fi dorit noi. Am avut noroc cu o manastire din Ardeal care ne-a sprijinit. E vorba de manastirea “Sfantul Mare Mucenic Dimitrie” de la Sighisoara care ne-a sprijinit pentru caseta si pentru CD. Le multumim foarte mult, le suntem recunoscatori si indatorati. In rest, e dificil. Din punct de vedere financiar, nu te ajuta nimeni, nu intereseaza pe nimeni.

- Unde puteti fi gasiti daca vrea totusi cineva sa va caute si sa va ajute?

- Eu pot fi gasit la biserica “Sfantul Grigorie Palama”. Avem si o adresa de e-mail: nectarieprotopsaltul@yahoo.com Cei interesati ne pot scrie pe aceasta adresa. Asteptam si pareri, sugestii, aprecieri, critici...

- Si cei care sunt dornici sa va asculte de unde isi pot procura casete, CD-uri?

- Casetele nu se mai gasesc, s-a epuizat stocul, insa CD-urile se gasesc la majoritatea magazinelor bisericesti din Capitala.

- Va multumim, va dorim drum bun si mult succes!

- Va multumim si noi.

 
A consemnat: Dorina Zdroba - realizator Radio Romania Actualitati


Concertul grupului psaltic “Nectarie Protopsaltul”, Manastirea “Radu Voda”, duminica 2 aprilie 2006

O caracteristica fundamentala a cantarilor liturgice care alcatuiesc muzica bizantina este aceea ca dincolo de a fi doar piese muzicale (in acceptiunea termenului acreditata de muzicologia de tip occidental, pretabile la analize supuse metodologiei acestei discipline), calitatea dominanta a cantarilor bizantine este data de dimensiunea doxologica a lor, care se vadeste prin apropierea de contemplarea Dumnezeirii, ipostaziata astfel prin intonare, psalmodiere sau cantare.

           
Concertul propus si sustinut de grupul psaltic “Nectarie Protopsaltul” a cuprins cantari duhovnicesti, de traditie bizantina, specifice acestei perioade a Sfantului si Marelui Post, vreme pe care, dupa cum spune Sfantul Teodor Studitul, “sa o incepem cu bucurie, supunandu-ne pe noi nevointelor celor duhovnicesti (...), desfatandu-ne cu virtutile Duhului. Intru care petrecand cu dragoste, sa ne invrednicim toti a vedea preacinstita patima lui Hristos Dumnezeu si Sfintele Pasti, duhovniceste bucurandu-ne.” (Triod, Luni in intaia saptamana a Postului, la Vecernie, duminica seara, Stihira a treia)

Trebuie mentionat ca acest concert constituie un moment aniversar in activitatea grupului psaltic bucurestean, care activeaza de cinci ani. Sa ne amintim ca grupul psaltic “Nectarie Protopsaltul” s-a constituit in anul 2001, la initiativa unor tineri muzicieni si teologi, din necesitatea resimtita la acea data a existentei unei formatii profesioniste, cu reprezentativitate in randul majoritatii cantaretilor bisericesti din capitala, care sa promoveze muzica bizantina prin concerte si inregistrari. Principiul fundamental, potrivit caruia formatia s-a constituit si activeaza, consta deci, in restituirea muzicii de traditie bizantina in conformitate cu normele traditionale de interpretare ale ei; acestea sunt contextualizate prin studierea paralela si comparata - teoretica si cu aplicabilitate practica - a manuscriselor si vechilor tiparituri de cantari psaltice. In acesti ani de activitate s-au realizat concerte publice - unele radiodifuzate -, inregistrari de casete audio si CD-uri, grupul fiind invitat sa cante la slujbe de la diferite manastiri si schituri din Romania si din Sfantul Munte Athos.

           
Concertul a inceput prin intonarea Condacului de la Canonul cel Mare, care se canta in prima saptamana din Post si la Denia de miercuri seara din saptamana a cincea. Atribuit Sfantului Andrei Criteanul, alcatuitorul intregului canon, acest condac este gasit in mai toate antologiile muzicale, incepand cu secolul al XV-lea. De o mare expresivitate muzicala, cantarea ascultata ii apartine lui Dionisie Fotino, fiind tradusa in romaneste de ucenicul acestuia, Anton Pann, care a inclus-o in cartea numita Paresimier (care contine cantarile din Triod), tiparita la Bucuresti, in 1847. Personalitate culturala multilaterala - istoric, scriitor, compozitor de muzica psaltica, pedagog, pictor si poet - Dionisie Fotino este continuatorul unei vechi traditii a cantarilor bizantine, pe care a deprins-o de la marii dascali ai Scolii de muzica bizantina Iacov Protopsaltul si Petros Byzantios.

           
Ascultand, in continuare, Stihira zilei de la Stihoavna, pe glas 8, din Lunea saptamanii a treia din Post, cantata la Vecernia de duminica seara (“Fraiele parintesti lepadandu-le, cu minte nestatornica am vietuit in gandurile cele dobitocesti ale pacatului...”), celor prezenti in biserica Manastirii Radu Voda din Bucuresti li s-a prezentat varianta pe larg, ornamentata, a acestei cantari, aflata la mare evlavie in lumea monahala athonita, dar mai putin cunoscuta la noi. Aceasta a fost compusa de Iacov Protopsaltul, reflectand traditia muzicala constantinopolitana a veacului al XVIII-lea, iar in romaneste o aflam tradusa de Gheorghe Cazana, cantaret, traducator si copist de la finele secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX la Capela romana din Constantinopol. S-au mai ascultat, de asemenea, trei tropare din Oda a IX-a a Canonului Sfantului Grigorie Palama, pe glasul 1, alcatuite in stilul irmologic argon (pe larg) de contemporanul nostru, diaconul Cornel Coman, ca o dovada a continuitatii traditiei in muzica bizantina.

           
Au urmat doua cantari de la slujba din Sfanta si Marea Luni, la Denia de Duminica seara: Sedealna intai, glas 1 si Tricantarea (Tripesnetul) aceleiasi slujbe. Se cuvin mentionate unele precizari privind aceasta cantare. Trioda, caracteristica perioadei Postului Mare, reprezinta, dupa cum ii arata si numele, un fragment de canon, fiind reprezentata prin odele: intai, a opta si a noua. Acest gen poetico-muzical, canonul, cunoscut inca din secolul al saptelea, a fost dezvoltat incepand cu a doua jumatate a veacului urmator, prin contributia unor autori precum Ioan Damaschin, Teodor Studitul, Iosif Studitul si Cosma de Maiuma. Acesta din urma este autorul canoanelor - complete sau alcatuite din trei ode - cuprinse in cartea numita Triod, tip de canoane care a imprumutat numele atat acestei carti cat si intregii perioade liturgice pe care o reprezinta. Dincolo de interpretarile dogmatice si de talcuirile date de Sfintii Parinti privind simbolica treimica a acestor canoane, ele se articuleaza ca alcatuiri complexe si, uneori, complete. Din punct de vedere muzical, aceste cantari se regasesc in Irmologhioanele bizantine si post-bizantine, incepand cu manuscrisele din secolele X-XII - in notatie paleobizantina - si pana la repertoriile uzuale din secolele XVII-XIX, prin care au ajuns pana la noi.

           
“Acum S-a preaslavit Fiul omului si Dumnezeu a fost preaslavit intru El.” Sunt cuvintele Sfintei Evanghelii dupa Ioan, prima care se citeste in timpul slujbei Sfintelor Patimi. Intre aceasta citire si urmatoarea, tipicul prevede cantarea primelor trei Antifoane: primul pe glas 8, al doilea pe glas 6 si al treilea pe glas 2. Stilul muzical al acestor antifoane, regasite in concertul grupului psaltic “Nectarie Protopsaltul”, ne reaminteste unul dintre principiile de baza ale muzicii bizantine: diversitatea in unitate, dezvoltata prin raporturile foarte precise care se stabilesc intre constantele si variatiile melodice. S-a putut sesiza, in acest context, refrenul: “Iar Iuda cel fara de lege n-a vrut sa inteleaga”, din antifonul al treilea, repetat identic in toate troparele acestui antifon. Conform aceluiasi principiu, stilul muzicii bizantine este fidel si concordantei dintre textul poetic si cel muzical. In Slava de la Vecernia ce se savarseste impreuna cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare in Sambata Sfintelor Patimi, interpretata in continuare, s-au putut observa caracteristici stilistice proprii acestor cantari: alternari modale si unele formule vocalizante specifice, care urmaresc sublinierea sensurilor definite de textul poetic.

In incheierea concertului, Grupul psaltic “Nectarie Protopsaltul” a prezentat un irmos calofonic pe care-l datoram unui compozitor din veacul al XVII-lea: Balasios Hiereus (Balasie Preotul). Muzician de mare anvergura al epocii sale, alaturi de Germanos Neon Patron si Petros Bereketis, Balasios a contribuit, prin compozitiile sale, la cristalizarea stilului muzicii post-bizantine, fiind initiatorul asa-numitelor exegeze sau interpretari analitice ale cantarilor existente. De asemenea, el a imbogatit repertoriul Irmologhionului calofonicon cu noi creatii, care au fost ulterior preluate in noua grafie prin transcrierile facute de Gregorios Protopsaltul si Hourmouzios Hartofilax. Cantarea audiata este structurata (ca, de altfel, toate cantarile stilului papadic) in doua parti distincte: cantarea cu text, bogat impodobita din punct de vedere muzical si cantarea fara text, care se mai numeste Cratima sau Terirem, dupa silabele, fara sens lexical, care o alcatuiesc. Despre intelesurile teologice ale acestor pasaje muzicale si talcuirile date lor de Sfintii Parinti (puse in pagina de semnatarul acestor randuri si cu alte prilejuri) nu vom aminti decat ca ele simbolizeaza Taina Dumnezeirii, a Sfintei Treimi, cea nespusa si imposibil de grait, transpusa muzical in duh de rugaciune neincetata. Traducerea acestei cantari apartine lui Macarie Ieromonahul, care a inclus-o in talmacirea romaneasca a Irmologhionului calofonicon, terminata in anul 1833, pe cand marele muzician psalt roman se afla la Manastirea Neamt. Textul este scurt dar sugestiv, de mare profunzime teologica: “Piatra pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta s-a facut in capul unghiului; aceasta este piatra pe care a intarit Biserica Sa Hristos, pe care din neamuri a rascumparat-o.”

           
Concertul sustinut de Grupul psaltic “Nectarie Protopsaltul”, la cinci ani de la constituirea acestei formatii, trebuie vazut ca o noua incercare de a reconsidera traditia cantarilor bizantine in cadrele liturgice din Biserica Ortodoxa Romana. Gandindu-ne la traditia cantarilor bizantine ca la un liant al vietii liturgice ortodoxe ne bucuram observand ca tinerii slujitori ai altarului sau ai stranei sunt foarte receptivi si dornici sa-si insuseasca si sa redescopere valorile spirituale ale trecutului. Daca entuziasmul lor va fi sporit prin pasiunea de a cerceta cu interes vechile manuscrise de psaltichie si va fi potentat printr-o solida si temeinica pregatire teoretica si practica, atunci ei vor avea sansa de a reinnoi traditia multiseculara a cantarilor bizantine, prin care si inaintasii nostri, rugandu-se, au adus slava lui Dumnezeu.

 
Drd. Constantin Secara - muzicolog

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: