Hramul manastirii Sihastria Putnei

Mănăstirea Sihăstria Putnei îşi va sărbători ocrotitorii pe 16 mai.

Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în secolul al XVIII-lea, în Sihăstria Putnei, loc de aspră asceză și de liniște în care se retrăgeau monahi iubitori de mai multă nevoință și rugăciune.

La scurt timp după trecerea la cele veșnice a celor trei sfinți ieroschimonahi, schitul a fost distrus din pricina vitregiei vremurilor.

Descoperirea sfintelor moaşte
După mai bine de 200 de ani, la începutul Postului Mare din anul 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului schit, a văzut o lumină cerească deasupra pronaosului vechii biserici ruinate, lumină care a înconjurat biserica, apoi s-a făcut nevăzută.

La puțin timp după aceasta, în 24 aprilie 1990, când s-a început refacerea Schitului, în pronaosul vechii biserici au fost descoperite mormintele celor trei Cuvioși: Sila, Paisie și Natan, în care se aflau osemintele lor, galbene ca ceara și răspândind bună-mireasmă.

În anii ce au urmat numeroase vindecări minunate au avut loc la racla cu moaștele cuvioșilor.

Canonizarea sfinţilor putneni
De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna și a 20 de ani de la resfințirea vechii biserici de la Sihăstria Putnei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea în rândul Sfinților a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, cu zi de prăznuire la 16 mai.

Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc în 14 mai 2017.

Patriarhul României a sfinţit racla
Racla în care sunt aşazate moaştele sfinţilor putneni a fost sfinţită de Patriarhul României în 27 septembrie 2017.

Racla din argint, inscripționată cu chipul sfinților și motive tradiționale românești, a fost confecționată la Atelierele de Cizelură ale Patriarhiei Române.

Mănăstirea Sihăstria Putnei
Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o bisericuţă de lemn.

Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, bisericuţa va fi rezidită cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebită. În această perioadă va fi construită o biserică din piatră, cu hramul Bunavestiresfinti/sfintii-putneni-iacob-sila-paisie-natan-154681.html, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.

După ocuparea nordului Moldovei de Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea mănăstirea a fost desfiinţată, având aceeaşi soartă ca majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii au fost transferaţi la Mănăstirea Putna.

Primul egumen al reînfiinţatului Schit Sihăstria Putnei, după trecerea celor 200 de ani de pustiire şi părăsire din vremea stăpânirii austro-ungare şi a regimului comunist, a fost părintele monah Sebastian Scheuleac.

Cu priceperea şi hărnicia acestuia, ajutat de mulţi credincioşi din diferite zone ale ţării, pe ruinele de altădată ale fostului schit a fost construită o biserica de piatră.

Astăzi, alături de principalele locaşuri - Biserica „Buna Vestire” şi Biserica „Izvorul Tămăduirii”, Mănăstirea Sihăstria Putnei mai are o bisericuţă în cimitir, cu hramul „Sfântul Ioan Evanghelistul”, precum şi Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, numită şi „Biserica de la izvor”.

Gheorghe Anghel
Sursa: basilica.ro

Pe aceeaşi temă

14 Mai 2018

Vizualizari: 237

Voteaza:

Hramul manastirii Sihastria Putnei 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE