Sambata, 12 aprilie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste minunea Invierii Sfantul si Dreptului Lazar, ca o anticipare a invierii celei de obste, de aceea aceasta zi mai poarta numirea de Sambata Sfantului si Dreptului Lazar.

Cu aceasta ocazie Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va fi prezent la Schitul Sfantul Lazar din Alba Iulia care isi praznuieste hramul.

Obstea maicilor aflata sub obladuirea Maicii Starete Antuza si a parintelui duhovnic, Emanuel Scarlat, va invita sa luati parte la aceasta praznuire de suflet din viata duhovniceasca a Schitului Sfantul Lazar din Alba Iulia.

Istoricul schitului

Preasfintitul Ioan Stroia, episcop general al armatei cu resedinta in Alba Iulia, a cumparat locul in care se afla vatra monahala si a purces la zidirea manastirii in anul Domnului 1937. Nu a avut insa bucuria sa-si sfinteasca ctitoria deoarece cateva luni mai tarziu in acelasi an a trecut la Domnul, mormantul sau fiind asezat in necropola episcopala din incinta schitului.

Dupa moartea sa, schitul a ramas in grija Preasfintitului Partenie Ciopron, si el episcop al armatei, pana in anul 1948 cand a fost desfiintata episcopia armatei iar schitul a intrat sub jurisdictia Clujului.

In acelasi an a fost numit staret al schitului Parintele Sava Cimpoca, mare ascet si mare duhovnic. Cu prilejul hramului din acel an, 1948, episcopul Nicolae Colan al Clujului a pus o piatra de temelie pentru o biserica ce urma sa fie ridicata in apropierea mormantului preasfintitului Ioan Stroia, ctitorul asezamantului monastic. Ridicarea acestei biserici nu s-a putut face din cauza piedicilor puse de regimul comunist care in repetate randuri a cautat desfiintarea schitului.

Dupa mutarea la Domnul a parintelui Sava, in anul 1955, staret al schitului ajunge Preasfintitul Policarp Morusca, primul episcop al romanilor din America, care in acea vreme devenise episcop pensionar, inchinoviat la Catedrala Reintregirii si care mai apoi in 1958 a trecut la cele vesnice, odihnindu-se alaturi de arhiereul Ioan Stroia.

Viata duhovniceasca a asezamantului monahal a fost refacuta dupa anul 1990, prin decizia de reinfiintare stabilindu-se aici o obste de calugari, fiind cunoscut pana in 1999 ca si Schitul „Sfantul Ioan Botezatorul”, hramul vechii biserici de lemn fiind "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”. Biserica de lemn a fost stramutata mai la nord de Alba Iulia in locul numit “Valea Popii”.

La data de 14 noiembrie 1999, comunitatea monahala a fost schimbata de maici iar schitul a intrat sub duhovnicia parintelui Lazar Tabra pana in anul 2008 cand parintele a trecut la Domnul la varsta de 82 de ani.

In 2001, in Sambata lui Lazar, a fost pusa piatra de temelie pentru noua biserica a schitului cu hramul "Invierea Sfantului si Dreptului Lazar”, din acea data schitul numindu-se oficial "Sfantul Lazar”.

Biserica, avand ca arhitect pe Grigore Filimon, se inscrie pe linia bisericilor ortodoxe din Tara Romaneasca, cu influente spre Ardeal, avand ca prototip biserica-bolnita a Manastirii Cozia de pe Valea Oltului. Exista cumva o asemanare intre parintele Lazar Tabra si Preasfintitul Ioan Stroia, nici unul dintre ei nu si-au vazut ctitoria sfintita dar ei au fost ctitorii cu adevarati. O parte din sufletul si viata parintelui Lazar se afla in temelia bisericii la care a lucrat impreuna cu soborul de maici.

Sfintirea bisericii schitului Sfantul Lazar din Alba Iulia a avut loc in ziua hramului, 16 aprilie, din anul 2011.

Duminica, 13 aprilie, este ziua de praznuire a Intrarii in Ierusalim a Domnului nostru Iisus Hristos. Cunoscuta si sub numele de Duminica stalparilor, aceasta este puntea de trecere de la Postul cel Mare de 40 de zile la Saptamana Sfintelor Patimi. In aceasta ultima Duminica a Triodului Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Irineual ALba Iuliei va fi prezent in mijlocul credinciosilor la Catedrala Reintregirii. Arhipastorul nostru va oficia Sfanta Liturghie si va rosti cuvantul de invatatura in Catedrala Arhiepiscopala din municipiul resedinta de judet.

Sursa: reintregirea.ro

.

• Parintele Dumitru Lazar - Tabra
  Publicat in : Parinti