Dupa oficierea Sfintei Liturghii s-a savarsit slujba Parastasului pentru Mihai Eminescu si familia lui. Egumenul schitului, arhim. Mihail Daniliuc, le-a vorbit celor prezenti despre legatura poetului cu zona Neamtului, amintind ca Eminescu a locuit la Manastirea Neamt cinci luni de zile, timp in care, potrivit insemnarilor vremii, obisnuia sa urce si dealul Vovideniei, catre locul cel tihnit numit mai tarziu „poiana linistii” de un alt mare scriitor al literaturii romane, Mihail Sadoveanu. Vorbitorul a mai subliniat legatura puternica a lui Eminescu cu viata monahala prin rudele sale calugarite, caci doi frati si patru surori de-ai mamei sale, alaturi de o verisoara primara, faceau parte din cinul monahal. Pentru vietuirea lor deosebita maicile Iurascu au fost trecute in Patericul Romanesc.
„Dorim ca de acolo, din inaltul Cerului, sa vada ca nu l-am uitat, ci dimpotriva, i-am «troienit» cu drag memoria”
De asemenea, s-a facut vorbire si despre o legatura de prietenie dintre bunicul dupa tata al scriitorului, Vasile Iurascu si Veniamin Costachi, Mitropolitul de atunci al Moldovei. Parintele Mihail Daniliuc a mai subliniat: „inaltam rugaciuni pentru Eminescu si din acest loc, deoarece stihuitorul a pasit pe aceste stravechi meleaguri intr-o perioada grea a vietii si dorim ca de acolo, din inaltul Cerului, sa vada ca nu l-am uitat, ci dimpotriva, i-am « troienit» cu drag memoria”.
In acelasi cuvant s-a evidentiat necesitatea ca pe langa evenimentele culturale, sa se savarseasca si slujbe de pomenire pentru oamenii de cultura ai natiunii romanesti, ca bucuria si comemorarea sa fie deplina, caci, ingrijindu-ne de sufletele lor, ne aratam prin fapte dragostea si recunostinta fata de ei: „a iubi cu adevarat, dupa cum spunea parintele Dumitru Staniloae, este echivalentul dorintei ca acea persoana sa nu mai moara niciodata. Inaltand rugaciuni pentru ei, nadajduim ca Dumnezeu, Facatorul veacurilor, le va randui nepieritoare existenta in lumina si iubirea nesfarsita a Imparatiei Cerurilor”.
In final, egumenul Vovideniei a mai adaugat: „acum, la ceas comemorativ, ingaduie-ne, marite Eminescu, sa-ti fim aproape cu recunostinta tie, celui ce ai cantat atat de dulce in limba romaneasca si ai iubit cu foc nestins sangele din care ai rasarit. Odata cu aceasta sa ne aratam prinosul fata de Dumnezeu, Care, din poporul roman «te-a sorbit pe tine, geniu al neamului, cum soarbe soarele un nour din marea de amar»”.
Tudorel Rusu
Sursa: doxologia.ro
-
Mihai Eminescu in viziunea Bisericii
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.