Biserica Sfântul Anton - Curtea Veche, paraclis patriarhal din București, își va îmbogăți patrimoniul cu un fragment din moaștele ocrotitorului ei spiritual.
Evenimentul din 4 iulie 2017 va începe la ora 17:00 cu slujba Acatistului Sfântului Antonie cel Mare, urmând ca la ora 17:40 să fie primite sfintele sale moaște.
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, acestea vor fi aduse de la Patriarhie și vor rămâne în Biserica Sfântul Anton, considerată cea mai veche biserică din București.
Sfintele moaște au fost aduse de la Biserica abației Sfântul Antonie din regiunea franceză Dauphiné, locaș situat la 60 kilometri de oraşul Grenoble.
Biserica Domnească de la Curtea Veche – paraclis patriarhal cu hramurile Buna Vestire și Sfântul Cuvios Antonie Cel Mare a fost zidită de domnitorul Mircea Ciobanul în anul 1559.
Sorin Ioniţe
Sursa: basilica.ro
"Sfântul Antonie a trecut la Domnul în anul 356 pe muntele Colzim, cunoscut și ca „Muntele dinăuntru”, aproape de Marea Roșie, la vârsta de 105 ani. A fost inmormântat de doi dintre ucenicii sai intr-un loc tainic, implinind astfel porunca Sfantului Antonie cel Mare. Desi Sfantul Antonie a dorit să nu se stie unde este trupul său neînsuflețit, sfintele sale moaște au fost descoperite după mai bine de 200 de ani de la trecerea sa la Domnul, prin descoperire dumnezeiască, în vremea împăratului Justinian (527-565), în anul 561. Vorbind de această descoperire dumnezeiasca, Sfântul Atanasie spune: „chiar dacă aceștia sfinți lucrează în ascuns, chiar dacă voiesc să rămână necunoscuți, Domnul îi arată ca pe niște sfeșnice, ca și în felul acesta, cei ce aud să cunoască câtă putere dau poruncile lui Dumnezeu ca să fie împlinite și să se aprindă și ei de râvnă pentru a porni pe calea virtuții”. Din studiul istoriografiei antice, medievale și moderne se poate constata că Sfintele Moaște ale Sfântului Antonie cel Mare au fost descoperite prin revelație divină, în Egipt, încă din anul 561; că în veacul al VII-lea, în timpul cuceririi arabe a Egiptului, au fost mutate la Constantinopol și că în anul 1070 au fost duse de cavalerul Jocelin în Franța, unde sălășluiesc și astăzi, în Abația Saint-Antoine. Pe baza acestor date, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la inițiativa părintelui paroh Gheorghe Zaharia, de la Parohia „Sfântul Antonie”-Curtea Veche din București, s-a adresat Episcopului de Grenoble, Guy de Kerimel, prin mijlocirea Înaltpreasfințitului Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, cu rugămintea de a primi un fragment din moaștele Sfântului Antonie cel Mare. La data de 15 martie 2017, Episcopul Guy de Kerimel a dăruit Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, „spre slava lui Dumnezeu”, un fragment din Sfintele Moaște ale Sfântului Antonie cel Mare, care de aproape 1.000 de ani se află în biserica abației Saint-Antoine-l'Abbaye.
Documentul întocmit și semnat în abația Saint-Antoine de către Episcopul Guy de Kerimel, care însoțește fragmentul din sfintele moaște, menționează clar: „Așa cum se poate constata după sigiliile intacte și documentele așezate în raclă de către predecesorii mei, proveniența lor este autentică”. În data de 27 aprilie 2017, Înalt-preasfințitul Mitropolit Iosif a adus Sfintele Moaște la Reședința Patriarhală din București. Acestea sunt așezate azi, 4 iulie 2017, în racla de argint executată la Atelierele Patriarhiei Române și sfințită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La aceeași dată, Sfintele Moaște au fost depuse în Biserica „Sfântul Antonie”-Curtea Veche din București. (Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Pătuleanu - Aducerea moaștelor Sfântului Antonie cel Mare la București, ziarullumina.ro)
Antonie era egiptean, venind pe lume la anul 250 d. Hr. în satul Koman de lângă Hercula. Se tragea dintr-o familie înstărită, iar după moartea părinţilor săi a împărţit averea cu sora sa mai mică pe care o avea în grijă. Jumătatea sa de avere, Antonie a împărţit-o la săraci, iar el, la mai puţin de 20 de ani, şi-a pus viaţa în mâna lui Dumnezeu, petrecând în pustnicia atât de mult dorită. Se spune despre Sfântul Antonie că nu era un om foarte înzestrat intelectual, fiind socotit de către oameni sărac cu duhul. Dar cea mai mare bucurie a sa a fost, încă din pruncie, comuniunea cu Hristos din Sfânta Liturghie. El va lăsa totul în urmă după ce va înţelege cuvântul lui Dumnezeu din Evanghelia de după Matei: „De voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde-ţi toate averile şi dă-le săracilor, apoi vino de-Mi urmează Mie şi vei avea comoară în ceruri“. În momentul acela, Antonie a dăruit pământurile sale săracilor (avea 300 de pământuri bine roditoare), iar pe sora sa o va încredinţa unei şcoli de fete, el începându-şi din acest moment viaţa de pustnic.
La început, Antonie s-a nevoit în apropiere de satul său, învăţând de la un bătrân, care din tinereţe se nevoia în viaţa monahală, să împletească munca cu rugăciunea.
Citeste mai multe informatii despre Sfantul Antonie cel Mare
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.