În ziua de 14 mai 2015, Universitatea de Stat „Ivane Javakhishvili” din Tbilisi (Georgia) a decernat - la propunerea Facultăţii de Ştiinţe Umaniste (Filosofie) - titlul de doctor honoris causa părintelui profesor univ. dr. Nicolae V. Dură de la Universitatea Ovidius din Constanţa. Este de altfel pentru prima dată când această universitate decernează un astfel de titlu academic unui român.

În cuvântul introductiv, rectorul Universităţii de Stat din Tbilisi, acad. prof. univ. dr. Vladimer Papava, a citit textul hotărârii Senatului Universităţii, în temeiul căreia părintelui profesor Nicolae V. Dură - care şi în percepţia gazdelor a dovedit a avea o solidă formaţie teologică, filosofică, juridică şi istorică - i s-a aprobat decernarea titlului academic de doctor honoris causa al respectivei universităţi. Apoi, domnia sa a evocat importanţa evenimentului şi a dat cuvântul doamnei profesor univ. dr. Darejan Tvaltvadze, decanul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, care, în „Laudatio” redactat cu acest prilej, a adus cuvinte elogioase la adresa profesorului român. Printre altele, domnia sa a învederat câteva aspecte importante din viaţa şi activitatea didactică şi de cercetare a profesorului Nicolae V. Dură, şi a evidenţiat statura sa academică, de recunoaştere internaţională, care s-a clădit prin ani îndelungaţi de muncă. Totodată, domnia sa a evocat contribuţia meritorie a părintelui profesor în procesul de învăţământ şi de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste din cadrul Universităţii din Tbilisi, care s-a concretizat prin prelegeri cu conţinut teologico-filosofic, de înaltă ţinută academică, în cadrul Departamentului de Filosofie, prin studii ştiinţifice publicate în revistele de specialitate ale respectivei universităţi, prin prezenţa sa în colectivul de redacţie al acestor reviste, prin participările sale - cu comunicări ştiinţifice - la simpozioane şi congrese internaţionale organizate de Facultatea de Ştiinţe Umaniste - publicate în engleză şi georgiană - prin demersul său pentru o mai bună cunoaştere a patrimoniului spiritual-religios şi cultural al celor două ţări şi Biserici etc.

Despre lucrările părintelui profesor Nicolae V. Dură - care au un conţinut inter şi pluridisciplinar (teologic, filosofic, canonic, juridic şi istoric) - a vorbit doamna profesor univ. dr. Anastasia Zakariadze, profesor din cadrul Departamentului de Filosofie, care a ţinut să evidenţieze tematica şi impactul acestora în literatura de specialitate. Cu aceeaşi ocazie, domnia sa a menţionat şi faptul că părintele profesor a avut şi are un aport determinant în organizarea unui centru de studii dedicat operei Mitropolitului Antim Ivireanu, şi că, datorită demersului său - care face de altfel parte din Comitetul fondator al acestui centru -, opera acestui strălucit ierarh cărturar, originar din Iviria (Georgia), este în proces de a fi tradusă în integralitatea sa în limba georgiană. De asemenea, domnia sa a amintit şi faptul că părintele profesor a fost prezent şi la emisiuni TV din Tbilisi, care au avut darul să vădească atât pregătirea sa teologico-filosofică, juridică şi istorică, cât şi sentimentele sale de admiraţie şi preţuire pentru Sfântul Antim Ivireanul, care şi-a desfăşurat prodigioasa sa activitate pastoral-canonică în ţara sa de adopţie, adică în România. Totodată, doamna profesor Anastasia Zakariadze a făcut o analiză minuţioasă şi asupra procesului evolutiv de formare şi de afirmare academică a universitarului român în lumea cercetării ştiinţifice. În fine, domnia sa a evocat şi rolul profesorului român în organizarea unor prestigioase congrese internaţionale sub egida Centrului de Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al Celor Trei Religii Monoteiste - al cărui membru fondator şi director este - la care au fost invitaţi şi profesori din Universitatea de Stat din Tbilisi, cu care prilej domniile lor au avut - printre altele - posibilitatea să ia cunoştinţă de istoria, spiritualitatea şi cultura poporului român.

După festivitatea decernării titlului de doctor honoris causa - la care au fost de faţă numeroase cadre didactice şi studenţi ai universităţii, invitaţi ai unor prestigioase institute de cercetare ştiinţifică şi alţi oaspeţi de onoare (inclusiv un delegat al ambasadorului român din Tbilisi) etc. -, a luat cuvântul reprezentantul Patriarhiei Georgiei, în persoana Înaltpreasfinţitului Părinte Daniel Datuashvili, Mitropolit de Sachkhere, care l-a cunoscut pe părintele profesor cu prilejul congreselor internaţionale organizate de Patriarhia şi Academia Georgiei în Tbilisi. Printre altele, Înaltpreasfinţitul Daniel a spus: „De-a lungul celor 70 de ani de comunism, în Georgia s-a creat o prăpastie între teologie şi celelalte ştiinţe umaniste, între lumea academică, universitară şi cea teologică. Şcolile teologice au fost desfiinţate, iar teologia a fost considerată un domeniu antiştiinţific. Or, toate acestea au făcut ca un om al Bisericii, un credincios, un slujitor al Altarului să fie fără carte, fără cultură academică şi ca urmare discreditat în societate. Abia în anul 1977 s-a reuşit să se înfiinţeze un mic Seminar Teologic în oraşul Mtskheta, iar în 1988 o Academie Teologică în Tbilisi. Tot în scopul ridicării nivelului de studii pentru clericii noştri, şi mai ales pentru apropierea teologiei cu alte domenii ale ştiinţelor, din anul 2002, Patriarhia Georgiei organizează periodic mari simpozioane internaţionale teologice, la care participă cercetători avizaţi din cele mai diferite domenii ale ştiinţelor umaniste (teologie, filosofie, drept, istorie, politologie, psihologie etc.). Deja, de opt ani, unul dintre cei mai de seamă participanţi şi colaboratori la aceste simpozioane este părintele profesor Nicolae Dură, care de fiecare dată ne uimeşte cu spectrul larg al cunoştinţelor sale, nu doar în teologie, ci şi în drept, filosofie, istorie, arheologie etc. Datorită studiilor părintelui, publicate aici, în Georgia, nivelul teologiei georgiene s-a ridicat şi a crescut semnificativ. Personalitatea părintelui profesor se deosebeşte şi prin faptul că reprezintă o punte solidă de legătură între lumea teologică şi cea academică din alte domenii. În mare parte, tocmai datorită activităţii părintelui profesor teologia a fost recunoscută - acum patru ani în urmă - ca ştiinţă de către Universitatea de Stat din Tbilisi «Ivane Javakhishvili», şi de atunci s-a introdus în programa de predare din cadrul universităţii. Ceva mai devreme a fost citit «Laudatio» în onoarea părintelui profesor. Doar citirea CV-ului ocupă deja un timp mare, dar să ne gândim că, în spatele fiecăruia dintre aceste titluri obţinute, se ascund atâta muncă, atâta sudoare şi atâtea nopţi nedormite. De aceea, felicităm din tot sufletul pe părintele profesor pentru primirea titlului de doctor honoris causa al Universităţii «Ivane Javakhishvili» şi îi urăm sănătate şi multă forţă de muncă în continuare. Sunt convins că îl vom mai vedea de mai multe ori la noi, în Georgia, şi ceea ce s-a făcut până acum a fost doar un început în ceea ce priveşte contribuţia părintelui profesor la dezvoltarea şcolii teologice georgiene”.

După cuvântul rostit de Înaltul prelat al Bisericii Ortodoxe a Georgiei, a venit rândul părintelui profesor să-şi prezinte prelegerea academică, intitulată „Philosophy and Theology. Their contribution as metaphysical knowledge is concerned” ("Filosofia şi Teologia. Contribuţia lor în ceea ce priveşte cunoaşterea metafizică").

Printre altele, în prelegerea sa, părintele a specificat că, în literatura de specialitate, între filosofie şi teologie există încă divergenţe de păreri şi opinii atât în ceea ce priveşte actul de cunoaştere, cât şi în privinţa modului în care acestea fac apel la „raţiune” şi la „credinţă”, cele două elemente constitutive ale întregii lor arhitecturi ideatice. Totodată, părintele profesor a ţinut să precizeze că teologia (speculativă) şi filosofia pot fi totuşi conciliate, deoarece ambele au ca scop cunoaşterea şi exprimarea adevărului, singurul care-i poate conduce pe filosofi şi teologi în pragul unei „ştiinţe totale” (Platon). În cuvântul său, părintele profesor a făcut referinţă expresă şi la contribuţia de excepţie a doi filosofi români, şi anume la Lucian Blaga şi la Constantin Noica. Prin evocarea sistemului lor filosofic, părintele profesor a urmărit de fapt să facă cunoscută gândirea lor filosofică şi contribuţia filosofiei române şi în ţinuturile Caucazului. Părintele profesor a făcut însă referinţă şi la contribuţia unor Sfinţi Părinţi ecumenici şi a unor teologi ortodocşi de excepţie, care s-au folosit nu numai de Datul revelat, ci şi de aportul filosofiei, de expresie greacă, în formularea şi exprimarea adevărului de credinţă. Părintele a învederat însă şi obligativitatea filosofului şi a teologului zilelor noastre de a cunoaşte şi „φιλοσοφία πρώτη” (filosofia primă), adică „Metafizica” (Aristotel), care a fost percepută şi exprimată diferit de-a lungul secolelor.

În încheierea festivităţii ceremoniei acordării titlului de doctor honoris causa părintelui profesor univ. dr. Nicolae V. Dură, au luat cuvântul doi rectori, şi anume rectorul Universităţii de Stat din Tbilisi, prof. Vladimer Papava, şi rectorul Universităţii "St. King Tamar" a Patriarhiei Georgiei, arhim. prof. Adam Vakhtang. Ambii rectori l-au felicitat pe profesorul român pentru titlul academic primit, i-au urat viaţă îndelungată şi i-au adresat cuvinte de admiraţie şi preţuire pentru activitatea sa academică, care, prin lucrările sale, cu un vădit caracter umanist, l-au impus ca pe o personalitate de prestigiu a lumii universitare europene. Totodată, domniile lor au amintit şi faptul că acest titlu academic se adaugă altor două titluri academice de care profesorul român s-a învrednicit până în prezent. Este vorba de titlurile de doctor honoris causa acordat de Universitatea de Ştiinţe Umaniste din Ostrog (Ucraina) şi de Universitatea de Stat din Sofia (Bulgaria).

În încheiere, gazdele l-au asigurat pe părintele profesor de stima şi respectul lor şi i-au amintit faptul că, pentru Universitatea de Stat din Tbilisi, este de acum înainte un membru de-al lor, de unde şi obligaţia sa de-a fi prezent şi în viaţa didactică şi de cercetare a acestei prestigioase universităţi, aflată într-o ţară prietenă, în care creştinismul are o tradiţie şi o trăire de sorginte apostolică.

Sursa:ziarulluina.ro

.