Pastele Blajinilor
Sud-Estul Europei sarbatoreste Pastele Mic
Astazi se depun ofrande pe morminte, se impart pomeni, se intind mese in cimitir, linga biserica sau in camp
La o saptamana dupa Pasti, in ziua de luni care urmeaza dupa Duminica Sfantului Toma, in estul si sudul Europei se sarbatoreste Pastele Blajinilor, un amestec intre mituri stravechi si datini crestine. Aceasta zi se mai numeste si Lunea Mortilor, Pastele Mortilor, Pastele Mic, Pastele Rohmanilor.
Blajinii, carora li se mai spune si Rohmani, Urici sau Oameni Rosii, sunt fiinte mitice, reprezentari ale oamenilor primordiali sau ale stramosilor. Se spune ca ei au luat parte la facerea lumii si ca, de atunci, sustin stalpii de sprijin ai Pamantului. Considerati urmasii lui Set (al treilea fiu al lui Adam si al Evei), Blajinii traiesc la hotarul dintre lumea vazuta si lumea nevazuta sau chiar sub pamant, pe Tarimul Celalalt, dincolo de Apa Sambetei (rau imaginar, care izvoraste de sub radacinile Bradului Lumii, inconjoara Pamantul de trei, sapte sau noua ori si se varsa in lumea cealalta prin Sorbul Pamantului; acesta margineste lumea vazuta de lumea nevazuta).
Lumea subterana a celuilalt taram este evocata adeseori de traditiile populare si de povestile romanesti. Mitologia romana arata ca sub pamantul nostru se mai afla o lume. Acolo sunt taramurile celelalte, unde nu au ajuns decat eroii populari, precum Fat-Frumos, ce ajunge in Tara tineretii fara batranete si a vietii fara de moarte. Pe taramurile acelea, numite si Ostroavele Blajinilor sau Ostroavele Albe, locuiesc acesti oameni sfinti. Asemanarea cu mitul lumii tainice a Shambalei este semnificativa.
Cele mai multe legende ii prezinta ca pe niste fiinte pline de compasiune, devotate lui Dumnezeu, ca pe niste oameni de demult, cu o credinta mai curata decat a actualilor pamanteni, si care, la sfarsitul lumii, se vor intoarce pe pamant. Numele de Rohmani le vine din limba traca, fiind atestat intr-un epitet al Cavalerului Trac, Zeind-Roymenos, cu sensul de "Sfantul Luminos".
Blajinii sunt fiinte pasnice, incapabile de a face rau. Se crede ca sunt asemanatori cu oamenii, blonzi, insa mai mici ca statura si ca au calitati morale deosebite, precum bunatatea, blandetea si simplitatea, care-i fac adevarate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credinciosi, blanzi si intelepti. Ducand o viata austera, cu posturi severe, Blajinii se roaga permanent pentru lumea noastra, fara a cere nimic pentru ei.
Legatura dintre pamanteni si Blajini se face, conform traditiei, la Pastele Rohmanilor, prin cojile de oua pe care oamenii, recunoscatori pentru rugaciunile si faptele bune ale Blajinilor, le arunca in ape curgatoare in Vinerea Mare sau in Sambata Pastilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Sambetei, in lumea unde locuiesc aceste fapturi minunate, vestindu-i astfel ca a sosit timpul sa serbeze Pastele. Pana in Taramul Celalalt cojile de oua ajung intr-o saptamana, dupa care, printr-un miracol, ele redevin oua intregi, cu care se hranesc Blajinii, despre care se spune ca mananca foarte putin, un ou ajungand pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de oua rosii sa fie aruncate in ape curgatoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei batrane.
Dupa ospat, Blajinii se casatoresc cu femeile lor, ramanand impreuna cu ele intre 6 si 30 de zile, pentru ca in restul anului postesc si duc o viata casta. Femeile lor sunt mult mai credincioase si mai frumoase decat pamantencele; in Bucovina i se mai spune si in prezent unei fete foarte frumoase ca este o Rohmanita. Femeile Blajinilor traiesc separat de barbati si se intalnesc cu ei doar o data pe an, la Pastele lor, cand se pot casatori. Baietii sunt crescuti de mame pana merg in picioare si pot sa se hraneasca, dupa care traiesc in izolare, impreuna cu barbatii.
Sarbatoarea este si un prilej de comemorare a mortilor. In aceasta zi se depun ofrande pe morminte, se impart pomeni, se intind mese in cimitir, linga biserica sau in camp, la iarba verde, resturile fiind lasate acolo pentru a se hrani cu ele sufletele mortilor, in special ale celor care n-au avut parte de o inmormantare crestineasca. Se crede ca de Pastele Blajinilor sufletele mortilor sunt libere si pot gusta din mancarurile pregatite special pentru ei si date pomana.
Se crede ca Blajinii se bucura foarte mult de aceasta sarbatoare si de legatura dintre ei si oameni care se mentine prin intermediul acesteia.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.