Intrucat Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) desfasoara in aceste zile o campanie agresiva de dezinformare prin mass-media printr-o serie de informatii eronate referitoare la sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru Cultele religioase cu scopul vadit de manipulare a opiniei publice, Patriarhia Romana reaminteste urmatoarele:
Statul roman nu plateste integral salariile personalului clerical si neclerical, ci asigura doar o contributie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Invatamantul preuniversitar), impozitele, asigurarile de sanatate si contributiile sociale sunt platite din fondurile proprii ale unitatilor bisericesti.
Aceasta situatie este consecinta secularizarii averilor bisericesti de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863), atunci cand Biserica a fost deposedata de sursele de intretinere, iar Statul roman si-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent si intretinerea lacasurilor de cult. In prezent, cea mai mare parte a proprietatilor bisericesti nu au fost inca retrocedate proprietarilor de drept.
De remarcat faptul ca sumele platite de unitatile bisericesti pentru plata impozitelor si asigurarilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depasesc valoarea contributiilor la salarii primite de la bugetul de Stat.
Din cei 14.231 de preoti si diaconi ai Bisericii Ortodoxe Romane, peste 1.000 sunt salarizati exclusiv din fondurile proprii ale unitatilor bisericesti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizati neclericali sunt platiti integral de Biserica.
Precizam ca personalul bisericesc clerical si neclerical se numara printre categoriile socio-profesionale din Romania cu cele mai mici salarii. In numeroase comunitati din tara, in special din mediul rural, din cauza saraciei si a migratiei in strainatate, preotii nu mai reusesc sa-si completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de Stat reprezentand unicul venit sigur pentru intretinerea familiei. De retinut este si faptul ca anual sumele alocate in bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezinta doar 0, 4 % din PIB, adica de peste 10 ori mai putin decat sumele alocate pentru invatamant si sanatate.
Referitor la personalul monahal, precizam ca Statul nu plateste integral salariile a 10.000 de calugari si calugarite. Din cei aproximativ 8. 500 de calugari si calugarite ortodocsi, numai staretul/stareta si preotul slujitor din manastiri primesc contributie de la bugetul de Stat la salariu, adica doar cateva sute de persoane.
In ceea ce priveste cei aproape 7. 700 profesori de religie, mentionam faptul ca acestia au acelasi statut cu celelalte cadre didactice din invatamantul romanesc si sunt salarizati de Ministerul Educatiei. In acest sens, consideram ca prezenta religiei in programa de invatamant din scolile publice este un drept castigat de poporul roman in Decembrie 1989. De altfel, potrivit sondajelor si studiilor sociologice realizate in ultimii 15 ani, majoritatea romanilor apreciaza rolul orei de religie in formarea si educarea tinerei generatii.
Statul roman nu ofera subventii de la bugetul de Stat pentru opera social-filantropica a Bisericii! Cele aproximativ 55 de milioane de lei folosite in anul 2011 de Biserica Ortodoxa Romana pentru sustinerea celor aproximativ 700 de institutii social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate de care beneficiaza in mod constant aproape un milion de romani saraci provin exclusiv din fonduri proprii si donatii ale credinciosilor.
In acelasi timp, Patriarhia Romana si alte eparhii din tara deruleaza cu succes programe social-educationale la nivel national din fonduri europene (Hristos impartasit copiilor, Alege scoala! etc.) ai caror beneficiari sunt zeci de mii de copii, adolescenti si tineri, iar la nivel local exista numeroase proiecte sociale derulate de eparhii in parteneriat cu autoritatile locale si alte ONG-uri.
Pentru corecta informare a opiniei publice, precizam faptul ca, potrivit Codului fiscal (art 15, alin. f), cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice, venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea, in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor.” Aceasta prevedere din Codul fiscal se fundamenteaza pe art. 29, alin. 5 din Constitutia Romaniei, dezvoltat in Legea cultelor nr. 489/2006, unde se mentioneaza: Statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, precum si statutul lor de factori ai pacii sociale (art. 7 alin. 1); Autoritatile publice coopereaza cu cultele in domeniile de interes comun si sprijina activitatea acestora. (art. 9 alin. 3).
Trebuie mentionat ca in momentul elaborarii Codului fiscal, tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a proprietatilor bisericesti nu a fost inca retrocedata Bisericii, legiuitorul a avut in vedere identificarea unor surse de finantare pentru intretinerea lacasurilor de cult si a celorlalte cladiri bisericesti, precum si a lucrarii social-filantropice si educationale desfasurata de Culte in beneficiul populatiei, care este incomparabil mai ampla si eficienta decat cea a ONG-urilor. De altfel, in toate tarile europene exista facilitati fiscale pentru Culte conditionate de folosirea fondurilor strict pentru activitatea specifica desfasurata in societate.
In acelasi timp, pentru activitatile economice desfasurate prin societati comerciale, Cultele platesc taxe si impozite potrivit legislatiei in vigoare asemenea tuturor agentilor economici din tara noastra.
In Romania, potrivit statisticilor oficiale, sunt 20.240 de scoli cu personalitate juridica si arondate, iar nu 4. 700 de scoli asa cum dezinformeaza reprezentantii asociatiei seculare, adica de peste 4 ori mai multe institutii de invatamant. Daca astazi in Romania se inchid spitale si scoli, aceasta se intampla nu din cauza Bisericii Ortodoxe Romane, ci ca urmare a scaderii numarului populatiei, inclusiv a celei scolare.
BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE
.Pe aceeaşi temă
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.