Sfantul Calinic s-a nascut pe 7 octombrie 1787 in Bucuresti. A fost botezat cu numele Constantin, nasa fiindu-i Luxandra Vacarescu, sotia banului Barbu Vacarescu si mama poetului Ienachita Vacarescu. A urmat cursurile unei scoli romanesti de pe langa o biserica, aici invatand si limba greaca. In 1807, inainte de a implini 20 de ani, tanarul Constantin Antonescu a intrat frate la Manastirea Cernica. Pe 12 noiembrie 1808, este tuns calugar sub numele de Calinic, iar dupa o luna este hirotonit ierodiacon la Biserica 'Sfantul Nicolae' de la Cernica de catre carturarul si mitropolitul bulgar Sofronie al Vrantei.
In anul 1813, Calinic a fost hirotonit preot impotriva vointei sale si a devenit duhovnicul si marele eclesiarh al Manastirii Cernica. A servit ca duhovnic nu numai al calugarilor, dar si al celor din afara manastirii, chiar si mitropolitului de la acea data, Nectarie. In acel moment, Sfantul Calinic ajunsese carmuitorul de facto al manastirii.
In cursul anului 1817, a vizitat manastirile de la Muntele Athos. Pe 14 decembrie 1818, la 11 ani de la intrarea la manastire, intreaga obste l-a ales staret pe Calinic. El s-a ingrijit de infiintarea unei biblioteci care sa cuprinda cele mai importante carti de cultura teologica. Pentru calitatile sale, mitropolitul Dionisie Lupu l-a cinstit pe 9 aprilie 1820 pe staretul Calinic cu vrednicia de arhimandrit. In 1846, neobositul staret a inceput sa construiasca biserica Manastirii Pasarea, sfintita un an mai tarziu. Tot prin grija lui s-a ctitorit si Manastirea Ghighiu de langa Ploiesti.
Episcop
In 1850, domnitorul Barbu Stirbei l-a convins pe Calinic sa accepte scaunul episcopiei Ramnicului, acesta din urma fiind ales in inalta functie bisericeasca pe 15 septembrie si hirotonit arhiereu pe 26 octombrie 1850, la varsta de 63 de ani. Inscaunarea sa s-a facut la Craiova, deoarece Resedinta episcopala din Ramnic era distrusa de un incendiu. Imediat dupa inscaunare, noul episcop s-a preocupat de ridicarea unei noi catedrale dupa propriile planuri, cu pictura lui Gheorghe Tattarescu. Resedinta episcopala a fost mutata la Ramnicu Valcea in 1854. Episcopul s-a preocupat de redeschiderea seminarului, inchis in timpul Revolutiei din 1848. Seminarul a fost redeschis mai intai la Craiova (1851), dupa care a fost mutat la Ramnicu Valcea, in 1854. Intre 1859 si 1864 a refacut si redeschis Schitul Frasinei, construit in 1763, dar mai apoi parasit. In 1863, episcopul Calinic a construit la Frasinei o biserica noua, o clopotnita si noi chilii.
Pentru nevoile bisericilor, Sfantul Calinic a infiintat cu mijloace proprii tipografia 'Kallinik Rimnik', in 1861, cu bani imprumutati, cum avea sa marturiseasca mai tarziu. Cu un an inainte de moarte, Calinic a donat tipografia cu tot inventarul si cu cartile aflate in depozit orasului.
In calitatea sa de episcop, Calinic a participat la adunarile obstesti ale tarii si a fost deputat in Divanul ad-hoc, care a pregatit Unirea Principatelor.
Testamentul
Batranetea si boala l-au determinat pe Sfantul Calinic sa-si scrie testamentul pe 18 septembrie 1857 si sa se retraga la Manastirea Cernica. A murit pe 11 aprilie 1868. A fost inmormantat doua zile mai tarziu in tinda ctitoriei sale, Biserica 'Sfantul Gheorghe', in prezenta mitropolitului primat al Romaniei Nifon si a numerosi credinciosi.
Pentru curatia vietii sale, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca sa fie trecut in randurile sfintilor. Festivitatile proclamarii solemne a canonizarii au avut loc la Manastirea Cernica in zilele de 21 si 23 octombrie 1955.
Sursa: basilica.ro
-
Manastirea Cernica - suflarea duhului peste ape
Publicat in : Sfantul Calinic de la Cernica -
Biserica Sfantul Lazar - Manastirea Cernica
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Sfinti care au sfintit Manastirea Cernica
Publicat in : Vietile sfintilor -
Pelerinaj la Manastirea Cernica - 11 Aprilie 2016
Publicat in : Pelerinaje -
Manastirea Cernica
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.