Biserica Ortodoxa ii serbeaza astazi, 13 noiembrie, pe Sfantul Ioan Gura de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, autorul Liturghiei savarsite cel mai des, si pe Cuviosul Damaschin, care a primit cununa muceniciei in Constantinopol († 1681).

Sfantul Ioan Gura de Aur s-a nascut in jurul anului 354, in Antiohia, intr-o familie de crestini evlaviosi. Tatal sau, Secundus, era unul dintre generalii Orientului (magister militum Orientis), iar mama sa, Antuza, provenea din una dintre cele mai ilustre familii ale Antiohiei. Ioan a avut nefericirea de a ramane inca din copilarie fara tata, astfel ca mama sa, ramasa vaduva la varsta de doar douazeci de ani, il va creste si-i va oferi conditiile necesare pentru educatia fiului sau de una singura. Averea ramasa de la parinti si de la sot ii va permite Antuzei sa-i ofere o educatie aleasa, atat clasica, cat si crestina, predata de cei mai renumiti profesori ai vremii. Asa se face ca Ioan l-a avut profesor pe cel mai vestit orator al vremii, Libaniu, si pe Andragatie filosoful. Educatia crestina a primit-o mai intai in familie, de la mama sa, iar mai apoi de la Meletie, episcopul Antiohiei, care l-a si botezat, de la Diodor, staretul unei manastiri din Antiohia si profesor la scoala teologica, si de la ascetul Carterie. Pentru putina vreme, Ioan a fost avocat.

Predicator iscusit
Dupa moartea mamei sale, prin anul 374, Ioan se retrage, impreuna cu prietenul sau Vasile, in muntii din apropiere, devenind monah si punandu-se sub ascultarea unui batran sihastru sirian. Dupa patru ani petrecuti langa acest ascet, se retrage vreme de doi ani intr-o pestera, unde a trait de unul singur, supunandu-si trupul la o aspra asceza. In anul 381, episcopul Meletie, afland de starea subreda a sanatatii sale, il va chema la Antiohia, unde il va hirotoni diacon. In anul 386, urmasul lui Meletie, episcopul Flavian, il va hirotoni preot. Vreme de doisprezece ani, Ioan va predica in Antiohia in fiecare duminica si sarbatoare, iar in post, chiar in fiecare zi, aparand dreapta credinta in fata unor erezii si curente anticrestine la acea vreme (paganismul, maniheismul, gnosticismul, arianismul, iudaismul) care, prin adeptii lor, incercau atragerea a cat mai multi adepti. Dupa moartea arhiepiscopului Nectarie al Constantinopolului, in 397, Sfantul Ioan Gura de Aur devine, datorita influentei lui Eutropiu, primul-ministru al imparatului Arcadiu, si impotriva vointei arhiepiscopului Teofil al Alexandriei, arhiepiscop al Constantinopolului (februarie 398). Ca arhiepiscop al cetatii imperiale, Sfantul Ioan oferea bani celor saraci si vaduvelor, construia spitale pentru bolnavi, case de adapost pentru batrani si saraci.

A predicat si a scris un numar impresionant de comentarii la Sfanta Scriptura. A dezvoltat o opera misionara si filantropica impresionanta, ramanand pentru generatiile urmatoare un model de slujitor al lui Hristos. Din cauza mai multor nedreptati comise de Eudoxia, care, dupa caderea lui Eutropiu, ajunsese suverana absoluta in Imperiul Bizantin, Sfantul Ioan Gura de Aur a acuzat, in cuvantarile sale, starea de decadenta a elitelor imperiale, atragandu-si adversitatea mai-marilor bizantini, in primul rand a imparatesei Eudoxia. Aceasta va reusi trimiterea in exil a sfantului in anul 403, cand, un sinod convocat de arhiepiscopul Teofil al Alexandriei, il va caterisi pe Ioan. Ajuns pana in Bitinia, Sfantul Ioan Gura de Aur este readus la Constantinopol, unde poporul il primeste cu mare bucurie.

'Slava lui Dumnezeu pentru toate'
Dupa readucerea sa la Constantinopol, legaturile reci pe care le avea cu suita imperiala si criticile aspre pe care patriarhul Ioan le-a adus Eudoxiei a facut ca, spre sfarsitul anului 403 si inceputul anului 404, sa fie exilat din nou. Dupa o calatorie de 77 de zile, Ioan va ajunge la Cucuz, in Armenia. De aici, Ioan scria numeroase epistole de incurajare a pastoritilor sai, ceea ce a facut pe oponentii lui sa se teama de iminenta sa intoarcere la Constantinopol. Acestia au reusit sa obtina din partea imparatului mutarea arhiepiscopului intr-un loc mai indepartat de capitala imperiului, Pityus, un orasel pe malul rasaritean al Marii Negre. In drum spre aceasta localitate, intr-un sat alaturi de Comana, istovit de calatorie, Sfantul Ioan Gura de Aur isi da duhul in mainile lui Dumnezeu, cu aceste cuvinte pe buze: 'Slava lui Dumnezeu pentru toate'.

Unul dintre hramurile Paraclisului Catedralei Mantuirii Neamului este inchinat Sfantului Ioan Gura de Aur. In sfantul lacas se afla si un fragment din moastele sale.

Sursa: basilica.ro

.

• Sfantul Ioan Gura de Aur - Despre prietenie
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Invatatura despre Biserica - Sfantul Ioan Gura de Aur
  Publicat in : Editoriale