Sfintii Mari Imparati si Intocmai cu Apostolii Constantin cel Mare si mama sa Elena au fost sarbatoriti miercuri, 21 mai 2014, in Biserica Ortodoxa Romana. Cu acest prilej, Catedrala Patriarhala din Bucuresti si-a sarbatorit hramul istoric, lacasul de cult aflandu-se de 356 de ani sub ocrotirea Sfintilor Imparati Constantin si mama sa Elena.

Sfanta Liturghie a fost savarsita de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane si mai multi ierarhi, membri ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, inconjurati de un sobor preoti si diaconi, pe un podium special amenajat langa Catedrala Patriarhala.

Alaturi de Preafericirea Sa s-au aflat urmatorii ierarhi: Inaltpreasfintitul Laurentiu, Mitropolitul Ardealului, Inaltpreasfintitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Inaltpreasfintitul Petru, Mitropolitul Basarabiei si Exarhul Plaiurilor, Inaltpreasfintitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Targovistei si Exarh patriarhal, Inaltpreasfintitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Inaltpreasfintitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei, Inaltpreasfintitul Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului, Inaltpreasfintitul Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos, Inaltpreasfintitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfintitul Corneliu, Episcopul Husilor, Preasfintitul Lucian, Episcopul Caransebesului, Preasfintitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfintitul Nicodim, Episcopul Severinului si Strehaiei, Preasfintitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfintitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfintitul Gurie, Episcopul Devei si Hunedoarei, Preasfintitul Siluan, Episcopul romanilor ortodocsi din Ungaria, Preasfintitul Siluan, Episcopul Ortodox Roman al Italiei, Preasfintitul Macarie, Episcopul Ortodox Roman al Europei de Nord, Preasfintitul Mihail, Episcopul Ortodox Roman al Australiei si Noii Zeelande, Preasfintitul Parinte Varlaam Ploiesteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfintitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, Preasfintitul Andrei Fagaraseanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfintitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei, Preasfintitul Marc Nemteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, Preasfintitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului, Preasfintitul Ioachim Bacauanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului si Preasfintitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului.

Dupa citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul Romaniei a adresat un cuvant de invatatura celor prezenti pe Colina Bucuriei.

Patriarhul Romaniei a aratat ca Sfintii Imparati ocrotesc aceasta Catedrala Patriarhala de 356 de ani: „Sarbatoarea de astazi este inchinata Sfintilor Imparati intocmai cu Apostolii Constantin si Elena. Aceasta sarbatoare este hramul istoric al Catedralei Patriarhale care la inceput a fost o biserica de manastire, apoi a devenit provizoriu Catedrala Mitropolitana si tot provizoriu a devenit Catedrala Patriarhala. Catedrala aceasta a fost construita de domnitorul Tarii Romanesti Constantin Serban Basarab Voievod intre anii 1656-1658, deci ea are 356 de ani”.

Sfintii Imparati Constantin si Elena au o legatura deosebita cu teritoriul tarii noastre
Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a evidentiat si legatura Sfantului Imparat Constantin cu teritoriul tarii noastre, acesta trimitand numerosi misionari crestini in zona Banatului si Munteniei de astazi: „Sfintii Imparati Constantin si Elena au o legatura deosebita cu teritoriul tarii noastre, cu Dacia, care a fost cucerita de romani si apoi parasita si recucerita, intr-un fel, de catre Sf. Imparat Constantin cel Mare, dar nu recucerita militar, ci cucerita pentru Hristos deoarece el a sustinut foarte mult lucrarea misionara de increstinare a locuitorilor tarii noastre. Sfantul Constantin cel Mare s-a nascut la Naissus din Dacia Mediterranea, actuala localitate Nis din Serbia. Sarbii au venit aici in secolul al VII-lea si s-au increstinat in secolul al IX-lea, dar in perioada sec. III si la inceputul sec. al IV-lea Naisus facea parte din Dacia Mediterranea, intrucat Dacia se intindea foarte mult pe teritoriul tarii noastre si pe teritoriul Serbiei de astazi. Deci, Sfantul Constantin a iubit aceste teritorii care ii erau familiare, de aceea a trimis misionari crestini in Banat si apoi in Muntenia”.

Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a subliniat faptul ca Sfantul Constantin cel Mare este primul imparat roman crestin. El a schimbat istoria lumii pentru ca a dat libertate crestinismului si apoi el insusi a devenit imparat crestin, primul intre imparati, sau „Imparat intre Apostoli”, cum il numesc cantarile noastre, a mai spus Preafericirea Sa.

Chemarea lui la crestinism nu a venit prin intermediul oamenilor
Patriarhul Romaniei a aratat credinciosilor prezenti faptul ca Biserica a randuit sa se citeasca astazi, la Sfanta Liturghie, Apostolul ce prezinta convertirea Sfantului Apostol Pavel care devine dintr-un prigonitor al Bisericii unul dintre cei mai mari pastori ai ei. Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a evidentiat faptul ca Sfantul Constantin cel Mare, la fel ca Sfantul Apostol Pavel, a primit chemarea la crestinism de la Dumnezeu si nu de la oameni.

„Biserica a randuit ca in ziua de pomenire a Sfantului Imparat sa fie citit pasajul referitor la lumina cereasca si convertirea Sfantului Apostol Pavel care din prigonitor devine pastor al Bisericii. Aceasta paralela ne arata ca Imperiul Roman prigonitor se transforma prin convertirea Sfantului Constantin cel Mare care, in anul 312 in 20 octombrie, aproape de Roma, a vazut pe cer o cruce de lumina ziua, iar noaptea a vazut-o in vis. In jurul crucii erau cuvintele: Intru acest semn vei invinge. Deci, aceasta explica si troparul pe care Biserica l-a alcatuit spre a-l cinsti pe Sfantul Constantin si Mama sa Elena, in care se arata ca Sfantul Constantin chemarea nu de la oameni luand, ci ca Pavel de la Dumnezeu. Deci, convertirea lui, chemarea lui la crestinism nu a venit prin intermediul oamenilor, nu a fost rezultatul unei predici, ci a fost o interventie divina in viata lui, aceasta interventie divina directa l-a marcat pentru totdeauna si a ramas iubitor de Hristos si de Biserica”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a explicat credinciosilor prezenti si legatura dintre Sfintii Imparati si Crucea lui Hristos: „Sfantul Constantin Cel Mare nu numai ca a dat libertate crestinilor, ci a iubit Biserica lui Hristos si a ajutat-o. A construit o multime de biserici, iar mama Imparatului Constantin, Imparateasa Elena, care a fost asociata ca augusta la tronul de conducere a imperiului, a descoperit Sf. Cruce in pamant, la Ierusalim. Este foarte interesant ca Sfantul Constantin a descoperit Crucea ca lumina pe cer si mama sa Elena a descoperit Crucea lui Hristos, pe care a fost Rastignit, aratand Taina Crucii care leaga cerul si pamantul umplandu-le de iubirea lui Hristos in care se arata iubirea Preasfintei Treimi. De aceea, asa cum vedem in icoana Sfintilor Imparati Constantin si Elena, crucea se afla intre ei si ei arata crucea pe care o marturisesc ca iubire jertfelnica a lui Hristos pentru lume”.

Filantropia crestina de mai tarziu are ca punct de plecare atitudinea crestina a Sfintilor Imparati Constantin si Elena
Preafericirea Sa a evidentiat si importanta legilor emise de primul imparat crestin: „Sfantul Imparat Constantin cel Mare a dat legi cu continut crestin, a abolit tortura, a dat legi in favoarea familiei, a dat legi impotriva avortului, a dat o multime de legi care ridicau demnitatea umana, care favorizau ajutorarea saracilor, bolnavilor, batranilor si a infiintat institutii de ingrijire a bolnavilor. Deci, toata filantropia crestina de mai tarziu are ca punct de plecare atitudinea crestina a Sfintilor Imparati Constantin si Elena”.

Sfantul Constantin Brancoveanu a urmat intru totul pilda Sfintilor Imparati Constantin si Elena
Astazi, hramul Catedralei Patriarhale din Bucuresti are o semnificatie deosebita, pentru ca aici se afla moastele Sfantului Martir Constantin Brancoveanu, Domnitorul Tarii Romanesti, a aratat Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane evidentiind faptul ca Sfantul Constantin Brancoveanu a urmat pilda Sfintilor Imparati Constantin si Elena: „Aceasta (Sfantul Constantin Brancoveanu – n.r.) poarta numele Sfantului Imparat Constantin si a fost uns domn al Tarii Romanesti in ziua de 29 octombrie 1688 in aceasta Catedrala. De aceea, era nevoie ca moastele Sfantului Domnitor Constantin Brancoveanu sa fie acum expuse la inchinare pentru a constientiza mai mult legatura intre Sfintii Imparati Constantin si Elena si familia domnitoare a Brancovenilor din Tara Romaneasca. De la Sfintii Imparati Constantin si Elena a invatat Constantin Brancoveanu sa pastreze credinta in Hristos, sa ajute Biserica sa construiasca biserici si manastiri si sa dezvolte opera sociala si culturala crestina in societate. Sfantul Constantin Brancoveanu a urmat intru totul pilda acestor Sfinti Imparati si aceasta intr-o lume de mare tensiuni politice intre trei imperii: Otoman, Habsurgic-Austriac si Rus. A incercat in timpul domniei de 25 de ani sa nu provoace nici un razboi, prin diplomatie si intelepciune, pastrand echilibrul intre relatiile sale cu aceste trei puteri antagonice sau vrajmase unele in raport cu altele. Dar, pana al urma a trebuit sa marturiseasca jertfelnic credinta, nu doar sa o exprime prin biserici, manastiri, opere de arta, scoli si spitale, si anume in data de 15 august 1714, la Constantinopol, el si cei 4 fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu si Matei si sfetnicul Ianache au fost decapitati. Aveau posibilitatea sa scape cu viata daca treceau la religia mahomedana si el nu a dorit sa supravietuiasca tradand credinta poporului roman crestin ortodox”.

Sfantul Constantin Brancoveanu incununeaza toata lucrarea sa crestina prin jertfa vietii sale
Patriarhul Romaniei a vorbit si despre supliciile la care au fost supusi sfintii martiri Brancoveni si despre martiriul lor: „Executia a fost de o cruzime nemaiintalnita dupa cum spun si izvoarele occidentale. Au fost chinuiti luni de zile in inchisoare, el si fii sai, iar in ziua de 15 august, cand era ziua nasterii lui Constantin Brancoveanu – implinea 60 de ani, de dimineata au fost imbracati in haine lungi si legati cu lanturi si purtati prin Constantinopol, iar catre pranz au fost executati in fata sultanului Ahmed al III-lea si al multor reprezentanti ai Tarilor Occidentale, ca un fel de pedepsire exemplara, de o cruzime foarte mare, mai mult de a-i intimida sau speria pe cei prezenti si de a-si reafirma puterea, intrucat Imperiul Otoman intrase deja intr-o stare de declin. Dupa ce au fost decapitati, capetele lor au fost purtate infipte in sulite prin oras, dar nu prea multa vreme pentru ca o parte din popor a avut repulsie fata de aceasta forma de pedepsire. Apoi trupurile au fost aruncate in mare si recuperate de unii crestini, in taina, si inmormantate in manastirea Maicii Domnului din insula Halki”.

Procesiune cu moastele Sfantului Constantin Brancoveanu
Totodata, Preafericirea Sa a vorbit despre aducerea moastelor Sfantului Constantin Brancoveanu in tara si despre procesiunea organizata in anul 1934, procesiune ce va fi repetata astazi, urmand acelasi traseu: „In 1720, deci, la sase ani dupa moartea tragica a lui Brancoveanu sotia sa, Doamna Maria, cu riscuri mari si cu multa cheltuiala, a adus osemintele sotului sau martir si le-a ingropat in Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti pastrand insa taina mormantului si scriind doar pe o candela,foarte discret, care a fost pusa deasupra mormantului, ca aici se afla moastele Sfantului Constantin Brancoveanu, Domnitorul Tarii Romanesti. In 1914 cand s-a descoperit inscriptia pe candela a fost un moment deosebit, iar in 1934, cu 80 de ani in urma, moastele voievodului au fost deshumate si purtate intr-un sicriu pana aici la Patriarhie, in prezenta Regelui, a Patriarhului si a unui sobor impresionant de ierarhi, preoti, monahi si monahii. Noi am dorit ca astazi sa repetam procesiunea din 1934, incepand cu orele 15:00 cand vom urma acelasi traseu.

De asemenea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a evidentiat faptul ca Sfantul Constantin Brancoveanu a sprijinit intreaga Ortodoxie si este pilda pentru familia crestina, pilda pentru domnitorii crestini si pentru intelectuali: „Sfantul Constantin Brancoveanu a ajutat intreaga Ortodoxie, a ajutat pe toti crestinii ortodocsi care se aflau sub stapanire otomana, a tiparit carti in greaca, slavona, pe langa in cele in romana. Pentru prima data in istorie a tiparit o carte de cult in limba araba la tipografia de la Manastirea Snagov, la 1701, cu ajutorul marelui mitropolit de mai tarziu Antim Ivireanul care la doi ani dupa moartea lui Constantin Brancoveanu va deveni si el martir in 1716. A ajutat pe georgieni, a ajutat Patriarhiile Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, a ajutat cel putin patru manastiri mari din Muntele Athos, unii zic noua. Peste tot a aratat darnicie, evlavie si multa pretuire. In mod deosebit a aparat ortodoxia din Transilvania. A zidit o biserica la Fagaras, la Ocna Sibiului si cea mai impresionanta a fost biserica si Manastirea de la Sambata de Sus unde a infiintat o scoala de pregatire a tinerilor pentru a face fata pericolului uniatismului, convertirii ortodocsilor la catolicism. Deci, Sfantul Constantin Brancoveanu a fost un om darnic, cumpatat, un bun credincios jertfelnic si tata pentru 11 copii: 4 baieti si 7 fete. Deci, este pilda pentru familia crestina, pilda pentru domnitorii crestini si pentru intelectuali.

Sa invatam din pilda Sfintilor Martiri Brancoveni ca iubirea fata de Hristos trebuie totdeauna sa fie mai tare decat frica de moarte
„Ne rugam Bunului Dumnezeu sa ne daruiasca credinta puternica, dragoste fata de Biserica si fata de poporul drept credincios si sa invatam din pilda Sfintilor Martiri Brancoveni ca iubirea fata de Hristos trebuie totdeauna sa fie mai tare decat frica de moarte, potrivit cuvintelor lui Dumnezeu din cartea Apocalipsei: Fii credincios pana la moarte si iti voi da cununa vietii.”, a spus Preafericirea Sa.

Anul acesta, cand se implinesc si 300 de ani de la moartea martirica a Sfintilor Brancoveni, sarbatoarea a capatat o dimensiune istorica, intrucat, pentru prima data, romanii ortodocsi au putut aduce cinstire moastelor Sfantului Voievod Constantin Brancoveanu asezate spre inchinare in baldachinul special amenajat de pe esplanada Catedralei, alaturi de moastele Sfintilor Mari Imparati intocmai cu Apostolii, Constantin si mama sa Elena si moastele Sfantului Dimitrie Cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor.

Sursa: basilica.ro

.

• Biserica Sfintii Constantin si Elena - Oborul Nou
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfintii Constantin si Elena - Braila
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfintii Constantin si Elena - Popa Nan
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania