Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a sfinţit astăzi, 23 noiembrie 2014, pictura şi catapeteasma Bisericii „Sfântul Ioan“ - Piaţă din Protoieria Sector 3 Capitală. Slujba de sfinţire a fost precedată de Sfânta Liturghie oficiată cu binecuvântarea Patriarhului României de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a sute de credincioşi.
Prezent în mijlocul credincioşilor de la Parohia „Sfântul Ioan“ - Piaţă, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit în cadrul Sfintei Liturghii un cuvânt de învăţătură în care a arătat că Pericopa Evanghelică citită în această duminică face referire la Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina şi este plină de învăţături în ceea ce priveşte urcuşul nostru duhovnicesc spre marea sărbătoare a Naşterii Domnului: „În Sfânta Scriptură bogăţia şi sărăcia nu sunt un scop în sine, ci ele pot fi prilej de apropiere sau de îndepărtare de Dumnezeu şi de semeni. Iată de ce Sfânta Evanghelie a bogatului căruia i-a rodit ţarina se încheie cu aceste cuvinte: Aşa se întâmplă cu cel ce îşi adună comori pentru sine însuşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu. Evanghelia ne arată că patima lăcomiei cauzează decăderea şi însingurarea omului.
Patriarhul României a vorbit și despre urmările pe care le poate aduce păcatul lăcomiei: „În contrast cu milostenia care aduce bucurie, lăcomia de averi materiale aduce adesea certuri între vecini, prieteni şi rudenii. Uneori au loc procese, bătăi, chiar şi ucideri. Din păcate, o mulţime de războaie între popoare au avut ca mobil principal lăcomia şi duhul de stăpânire asupra altora. Sărăcia dacă nu este transformată în efort de îmbogăţire spirituală a vieţii omului în comuniune cu Dumnezeu aduce şi ea multe rele ca invidie, răzvrătire, ură, furt, violenţă, deznădejde. Prin urmare, Evanghelia de azi este o lumină privind folosirea bogăţiei ca dar al lui Dumnezeu care trebuie împărţit de cel bogat cu oamenii săraci. Acest adevăr este rezumat de poporul român în următoarele cuvinte inspirate din Evanghelie: Dar din dar se face rai”.
Evanghelia de ne arată, totodată, și care sunt comorile care ne pot îmbogăți spiritual: „Evanghelia ne arată, însă, că există şi o altă formă de îmbogăţire decât îmbogăţirea cu averi materiale trecătoare şi anume îmbogăţirea spirituală în Dumnezeu, adică îmbogăţirea sufletului cu daruri spirituale cultivate ca virtuţi ale sufletului: credinţa, iubirea, nădejdea, smerenia, răbdarea, dărnicia şi altele”, a mai spus Preafericirea Sa.
Milostenia a fost, dintotdeauna, o prioritate pentru Biserica Ortodoxă: “Biserica îndeamnă pe bogaţi să facă milostenie, iar pe săraci să ceară ajutorul lui Dumnezeu cel Milostiv. Luminată de Evaghelia lui Hristos, Biserica de-a lungul veacurilor i-a îndemnat pe împăraţii, regii şi domnitorii şi bogaţii creştini să facă milostenie. De pildă, la Bizanţ, în săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos împăratul vizita căminele de bătrâni, bolnavi şi săraci. Apoi, împăratul oferea bani mulţi Bisericii pentru ca aceasta să organizeze opera filantropică pentru cei nevoiaşi. Tot aşa, Biserica Ortodoxă Română i-a îndemnat pe domnitori, voievozi, boieri şi pe toţi oamenii înstăriţi să facă milostenie, să-i ajute pe cei săraci întrucât însuşi Hristos Domnul vine în mod tainic prin ei spre noi. Astfel, în Ţările Române primele bolniţe sau spitale, cămine de bătrâni, orfelinate şi case pentru pelerini au fost organizate de Biserică, adesea cu sprijinul creştinilor bogaţi şi milostivi”.
După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a sfinţit pictura şi catapeteasma Bisericii „Sfântul Ioan“ – Piaţă. Alături de Preafericirea Sa s-a aflat Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Timotei Prahoveanul, precum şi un sobor de preoţi şi diaconi.
La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel a rostit un cuvânt în care a arătat vitregiile îndurate de Biserica „Sfântul Ioan” - Piaţă în perioada regimului comunist: „Biserica aceasta a fost răstignită în anul 1986 prin translare. Ea era mai în piaţă şi deşi era mică, totuşi deranja prin centralitatea şi vizibilitatea ei. Atunci, ea a fost nu demolată, nu ucisă, dar răstignită prin mutarea ei de la locul de origine şi plasată aici, unde o vedem astăzi. Ulterior a fost înconjurată de blocuri încât nu se mai vede decât prin mai multă atenţie. Pentru Bucureşti, această biserică este acum un simbol al perioadei în care a vieţuit Biserica Ortodoxă Română, mai ales în Bucureşti, în timpul comunismului ateu, demolator de suflete şi de biserici. Acum ea a ajuns la frumuseţea cea dintâi, la o frumuseţe chiar amplificată prin dotările care s-au făcut”.
Preafericirea Sa a subliniat valoarea simbolică spirituală a restaurării picturii şi catapetesmei unei biserici: „Restaurarea catapetesmei şi a picturii nu este doar un proces cu valoare tehnică şi estetică, ci şi cu una spirituală, mai ales în timpul postului acestuia, precum şi a celorlalte perioade de post. Restaurarea catapetesmei, curăţirea picturii pentru a ajunge la starea frumuseţii celei dintâi au valoare de simbol. Aceste lucrări ne cheamă şi pe noi să restaurăm chipul lui Dumnezeu din noi şi să reînnoim viaţa noastră creştinească după ce păcatul a depus pe sufletul nostru şi pe haina curată de la botez petele, fumul, praful şi zgura păcatului. Restaurarea chipului lui Dumnezeu din om şi restaurarea vieţii noastre duhovniceşti pentru a reveni la starea frumuseţii celei dintâi de la botez nu se face cu vopsele sau substanţe chimice, ci cu ceva mai uşor de găsit, dar mai greu de făptuit. Cu lacrimile pocăinţei ne curăţim sufletul, restaurăm în noi viaţa creştină, revenim la frumuseţea de la botez”.
Patriarhul României a vorbit atât despre importanța restaurării bisericilor vechi, cât și despre necesitatea ridicării unora noi: „Pe lângă bisericile noi pe care le construim, fiind o necesitate pentru credincioşi, trebuie să ne gândim şi la restaurarea bisericilor vechi monument istoric şi la restaurarea mobilierului cu valoare de patrimoniu. S-au construit biserici şi încă sunt puţine. Numai 10-15% din populaţia municipiului Bucureşti încape în bisericile existente acum. Aceasta arată că deşi multe biserici sunt pline, ele nu sunt suficiente dacă ar veni la biserică în fiecare duminică şi sărbătoare toţi creştinii ortodocşi din Bucureşti, 1 700 000 înregistraţi la recensământ. Este prea puţină participare la slujbe!”.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a hirotesit întru iconom stavrofor pe părintele paroh Anatolii Scurtu, şi întru iconom pe părintele slujitor Mihail Bădiţă Bîrnea. De asemenea, Preafericirea Sa a acordat Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus“ pentru clerici părintelui Ionuţ Badea, slujitor la Biserica „Sfântul Ioan“ – Piaţă, Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ părintelui diacon Sorin Eusebiu Argintariu, slujitor la această biserică, precum şi ctitorilor Eugenia Nicolae şi Ion Savancea. Domnului prof. ing. dr. Eugen Iordăchescu i-a fost acordată Distincţia de vrednicie cu chipul Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pentru elaborarea soluţiei tehnice de translatare a bisericii pe 23 de metri în 1986 şi salvarea ei. Aceeaşi distincţie a fost oferită şi Consiliului parohial. Totodată, Preafericirea Sa a mai acordat Distincţia de vrednicie cu chipul Maicii Domnului Comitetului parohial, dnei. jurist Elena Scurtu şi Ecaterinei Paula Erhan - expert restaurator.
Pentru locaşul de cult, Patriarhul României a dăruit o cruce de binecuvântare realizată în Atelierele Patriarhiei Române şi mai multe cărţi liturgice şi teologice publicate la Editurile Patriarhiei Române, iar credincioşilor prezenţi le-a oferit iconiţe cu chipul Sfântului Ioan Botezătorul, ocrotitorul bisericii. Părintele paroh Anatolii Scurtu a oferit Preafericirii Sale în semn de mulţumire o icoană pe lemn cu chipul Sfântului Ioan Botezătorul şi un buchet de flori.
Biserica „Sfântul Ioan“ - Piaţă datează din anul 1766 şi este construită cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Grigorie, de starostele Ioniţă Croitorul, împreună cu breslaşii boiangii şi cojocari, şi are hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul“. Din punctul de vedere arhitectural, această biserică are un stil cu influenţe din secolul al XVII-lea şi este construită în formă de navă, cu absida Altarului semicirculară, cu două turle şi o colonadă la intrare, care formează un exonartex îngust. Locașul păstrează moaștele mai multor sfinți, printre care și părticele din moaștele Sfântului Apostol Filip.
Sursa: basilica.ro
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.