Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului ierarh Antim Ivireanul. Cu acest prilej, va fi organizat Simpozionul ştiinţific internaţional: «Sfântul Antim Ivireanul (1650-1716). Cultura şi Spiritualitatea europeană şi caucaziană de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea», la care la care participă specialişti nu doar din ţara sa adoptivă, România, şi din patria sa natală, Georgia, ci şi din alte ţări ale Europei.

Iniţiat de către Centrul de Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al celor trei Religii Monoteiste (Mozaică, Creştină şi Islamică), din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, simpozionul a fost organizat de către Arhiepiscopia Tomisului în colaborare cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR) şi Academia Naţională de Ştiinţă a Georgiei - şi sponsorizat de către cele două Centre arhiepiscopale (Tomis şi Râmnic). Comunicările ştiinţifice se vor desfăşura în zilele de 15-18 septembrie 2016, la Constanţa şi Râmnicu-Vâlcea.

La simpozionul internaţional – ale cărui lucrări se vor desfăşura în ziua de 15 septembrie la Constanţa (Universitatea „Ovidius” şi la sediul Arhiepiscopiei Tomisului), şi în ziua de 17 septembrie la Râmnicu-Vâlcea (unde Antim Ivireanul a fost episcop între anii 1705-1708), participă un grup de Academicieni din Georgia, conduşi de Preşedintele Academiei Naţionale a Georgiei, Acad. Prof. Giorgi Kvesitadze, şi membri ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în frunte cu Prof. univ. dr. Doru Sabin Delion, Vicepreşedintele acesteia.

Cei cincizeci de participanţi la acest simpozion ştiinţific internaţional (academicieni, profesori universitari şi cercetători ştiinţifici, din ţară şi din străinătate) sunt specialişti în diferite domenii de studiu şi cercetare: Teologie, Istorie, Filologie, Filosofie, Ştiinţe Juridice etc. La Simpozion participă şi Ambasada Georgiei din Bucureşti prin unul dintre reprezentanţii săi, Domnul Consul Giorgi Tsikarishvili.

Lucrările simpozionului urmăresc să învedereze atât activitatea pastoral-canonică a Sfântului ierarh Antim Ivireanul – de Întâistătător al Bisericii Ţării Româneşti 1708-1716 –, cât şi contribuţia sa la afirmarea şi dezvoltarea spiritualităţii şi culturii româneşti, şi, ipso facto, a identităţii ei în aria celei europene din «illo tempore».

Prin activitatea tipografică, prin lucrarea pastoral-canonică (învăţătorească, sfinţitoare şi de conducere), în calitate de Episcop şi apoi de Mitropolit al Ţării Româneşti, prin operele sale – atât cele tipărite, cât şi cele rămase încă în manuscris – prin contribuţia adusă la introducerea tiparului în patria sa natală (Georgia) - prin intermediul colaboratorului său în arta tiparului, românul Mihail Istvanovici, care a înfiinţat prima tipografie la Tibilisi, şi a tipărit primele cărţi în limba georgiană - prin cărţile tipărite în limbile română, greacă, slavonă şi arabă, şi difuzarea lor în întreg arealul Bisericii Ortodoxe Răsăritene, prin aportul decisiv la impunerea limbii române în Cultul Bisericii şi afirmarea acesteia ca limbă literară, prin impactul său asupra Culturii europene şi caucaziene etc., Sfântul Antim Ivireanul rămâne nu numai unul dintre exponenţii de seamă ai culturii şi spiritualităţii româneşti, ci şi a celei europene şi caucaziene de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.

Totodată, prin comunicările ştiinţifice, specialiştii europeni şi caucazieni vor contribui la o mai bună cunoaştere a culturii şi a spiritualităţii din Ţările lor, şi, ipso facto, a relaţiilor lor interculturale din epoca respectivă.

Prof. univ. dr. Nicolae Dură
Universitatea „Ovidius” din Constanţa
 

• Sfantul Antim Ivireanul
  Publicat in : Calendar ortodox
• Sfantul Antim Ivireanul
  Publicat in : Sfantul Antim Ivireanul

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: