In Duminica a X – a dupa Rusalii, Preasfintitul Parinte Episcop Dr. Petroniu a savarsit Sfanta Liturghie in parohia Zimbor, Protopopiatul Zalau, ocazie cu care a resfintit sfantul locas, ca urmare a lucrarilor de reparatii, pictura si infrumusetare pe care le-au facut vrednicii credinciosi din localitate in frunte cu parintele paroh Rusalim Durnea.
Localitatea Zimbor este situata in partea de Sud-Est a judetului Salaj, la o distanta de 35 km de orasul Zalau si 50 km de orasul Cluj Napoca, la 34 km de orasul Jibou si la 25 km de Huedin, ocupand o suprafata de 74 km2 .

Teritoriul satului are un relief deluros si este brazdat de raul Valea Almasului si paraul Dolului. Actualmente Zimborul este centru de comuna ce cuprinde satele Chendremal, Dolu, Sancraiu Almasului si Sutor.

Conditiile prielnice oferite de asezare si accesul lesnicios la principalele artere de comunicatie au facut ca aceste tinuturi sa fie locuite din cele mai vechi timpuri. Legatura comunei cu resedinta judetului este asigurata prin drumul national Cluj-Zalau, iar la 25 km se afla gara Huedin care asigura legatura cu orasele Cluj Napoca si Oradea.

In partea de sud-est comuna Zimbor este limitata de judetul Cluj, la sud se invecineaza cu satele Mierta, Bozolnic si Cuzaplac, toate apartinand comunei Cuzaplac. La nord-vest se invecineaza cu satul Bercea si Sanmihaiu-Almasului apartinand comunei Sanmihaiu-Almasului, iar la vest se invecineaza cu Agrij.

Microgeografic unitatea de relief in care se incadreaza satul Zimbor, este depresiunea Almas-Agrij de origine tectonica si caracterizata prin relief deluros in proportie de 85% cu atitudini intre 300-350 m, iar zona de lunca este in proportie de 15%. Valea Almasului care curge prin centrul localitatii Zimbor strabate o distanta de aproximativ 14 km primind ca afluenti paraurile Sancraiu, Dolu si alte paraie lipsite de importanta, debitul depinzand de regimul precipitatiilor care provoaca adeseori inundatii fiind necesare lucrari de regularizare periodica a cursului lor.

Pe parcursul anilor populatia Zimborului a cunoscut evolutii si inevolutii alaturi de romanii majoritari fiind antrenati si locuitorii maghiari, iar din secolul al XIX-lea tot mai multi evrei comercianti. Astfel daca in 1857 erau la Zimbor pe langa 627 romani 47 evrei si 251 maghiari, in 1937 numarul evreilor ajunge la 140, iar al maghiarilor la 111.
Intr-un document datat 23 octombrie 1889 gasim informatii referitoare la numarul credinciosilor din Zimbor in numar de 525.

Evolutia populatiei ascendenta dupa primul razboi mondial a fost apoi franata de cel de-al doilea razboi care a dus la pieirea unui numar mare de barbati (24) si a altor 7 luati prizonieri in Rusia.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial intre anii 1948-1970, se constata o crestere semnificativa a numarului de locuitori de la 652 in 1948, la 981 in 1970. Dupa acest an se constata o scadere de la an la an a populatiei prin migrarea ei din sat spre centrele urbane, datorita lipsei de activitate industriala. De asemenea sporul natural scazut se explica prin faptul ca in general cei ce parasesc satul sunt aproape in totalitate tineri, ceea ce face ca numarul familiilor nou intemeiate sa fie foarte scazut.

Nici dupa 1990 situatia nu se schimba semnificativ. Cei veniti in sat sunt oameni varstnici retrasi la pensie pentru a-si petrece batranetea la casele parintesti ceea ce va determina o mortalitate ridicata cauzata de batranete.

Din punct de vedere al compozitiei nationale, comuna Zimbor are populatia aproape in exclusivitate romaneasca. In urma recensamantului din 2003 populatia se prezinta astfel; 561 romani, 28 maghiari si 16 romi.

Documente despre inceputurile vietii bisericesti in satul Zimbor nu exista, sau daca au existat vitregiile vremurilor au facut ca acestea sa dispara sau sa fie dosite in colturile unei biblioteci. Spuneau batranii ca au auzit de la parintii si mosii lor ca satul acesta in vremurile de demult nu a fost aici ci in partea de hotar numit Zalta (Chizelta, Kis Zelen) si ca acolo era o biserica din ,,ingradele” ale carei talpi de stejar au fost apoi transportate la biserica pe care si-au construit-o la anul 1643 pe dealul din mijlocul noii vetre a satului. Dupa ce s-au construit case in partea de vest s-a mutat si biserica si din lemnul vechi al bisericii si alt lemn nou s-a construit actuala biserica, monument istoric cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Daca pana la anul 1800 documente referitoare la inceputurile vietii bisericesti si alte date despre istoria satului sunt sarace, incepand cu acel an istoria satului si a parohiei sunt redate de vrednicul preot Gavril Muresan care ne-a lasat o cronica (condica) a evenimentelorpetrecute in satul Zimbor in sec. XIX. Demn este de remarcat testamentul acestei cronici: ,,…iar tie frate intr-u Hristos ce vei urma sa slujesti la acest sfant si de viata facator altar si vei gasi aceasta condicapornita din batrani iti leg de suflet s-o pastrezi cu cinste si intreaga s-o dai urmasilor. Nu precupeti cateva ore de munca dintr-un an sau la vreme potrivita, ci asterne pe hartie evenimentele ce au gazduit prin satul nostru. Din treizeci in treizeci de ani sa completezi un tablou asemanator cu cel ce-l vei gasi la mine, legand cu cifre barbatii in linie genealogica ( pe familie )si de la fata la baiat in caz de casatorie, ca in felul acesta urmasii sa-si poata gasi strabunii cu toata vrednicia lor. Apoi toate cate vei vedea ca au facut altii si le crezi de bune fa-le, ca si condica noastra sa nu fie mai prejos de a altora.”

Din aceasta condica aflam date despre cativa preoti care au pastorit credinciosii din parohia Zimbor si sunt amintite cateva matricole pe care parintele Muresan le-a gasit la venirea sa in parohie.

In registrul decedatilor din 1795 este inregistrat primul deces, Maria Palaghie, iar in 1809 aprilie 15 este inregistrat decesul preotului Ioan. Asadar primul preot cunoscut al Zimborului a fost popa Ioan decedat la anul 1809, fara insa a sti cand si-a inceput misiunea pastorala.

Dintre evenimentele de seama a parohiei este consemnata vizita canonica la 26 septembrie 1822 a episcopului Vasile Moga, in timpul pastoririi parintelui Grigorie Campeanu prilej cu care semneaza toate cele trei registre matricole.

De remarcat este faptul ca in matricolele decedatilor erau inregistrati si credinciosi din satul vecin Sutor, cat si cei din Chendremal.

In anul 1867 decembrie 2, este instalat in parohie preotul Muresan Gavrila, care va pastorii credinciosii acestui sat peste o jumatate de secol (54 ani), care in lunga sa activitate va reusi sa schimbe ,, moralul si fata locuitorilor satului “. Parohia Zimbor cuprindea asadar si filiile Sutor si Chendremal, iar la …… filia Sutor a fost cedata parohiei Sancraiu Almasului, ramanand parohia Zimbor doar cu filia Chendremal.

Biserica parohiala care se afla azi in centrul satului a fost construita in anul 1938, iar in anul 1948 a fost tarnosita de catre P.S. Nicolae Colan, episcopul Vadului, Feleacului si Clujului.

Inca inainte de anul 1643 in Zimbor a existat o biserica de lemn care a fost stricata si in locul ei construita cea care se pastreaza si astazi, fiind monument istoric si are hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”.

Neexistand documente scrise despre ridicarea acestei biserici, anul constructiei se poate determina de inscrisul de pe unul din stalpii de la intrarea in cimitir, 1643, iar in tinda bisericii la intrare este inscris cu litere chirilice AYNN-1758, anul cand biserica a fost pictata.

Biserica a fost construita din lemn de stejar, acoperita cu sindrila. Elementele de constructie, decorurile si alte caracteristici fixeaza vechimea bisericii pe la sfarsitul secolului al XVI-lea sau inceputul secolului al XVII-lea. Este dupa aceste elemente una din cele mai vechi biserici din Salaj.

Planul e caracterizat prin dispunerea in lungime a celor trei componente, pronaos, naos si altar. Planul absidei e poligonala, intrarea se afla pe peretele de sud, unde a existat candva si prispa, astazi demontata.

Biserica de lemn din deal a fost zugravita peste tot in interior, dar pictura pe panza a fost distrusa de umezeala. Se mai distinge ceva in altar, pe bolta naosului si in pronaos. In altar se poate vedea si astazi registrul Adormirea Maicii Domnului inconjurata de Sfintii Apostoli, pictura decorativa cu un desen bun, probabil din 1759. Dintre motivele decorative cel mai frecvent motiv este spicul. Invelisul interior al pronaosului e un plafon de scanduri, cel al naosului este o bolta cilindrica sprijinita pe arcuri, nervuri pornind de pe mici console interioare. Altarul e acoperit de o cupola formata din triunghiuri sferice. Se mai gasesc cioplituri interesante la grinzi, naos si usi.

In anul 1978 dupa aprobarea devizului de lucrari, biserica a fost acoperita partial cu sindrila noua, dar datorita intemperiilor si grabei cu care s-a lucrat atunci, acoperisul s-a degradat necesitand reparatii capitale.

Dupa venirea in parohie a parintelui Rusalim Durnea in anul 2004 s-au inceput lucrarile de restaurare ale sfantului locas. Realizarea acestui obiectiv a fost posibila prin buna colaborare si sprijinul Departamentului Judetean al Culturii si Cultelor, Primaria si Consiliul Local, impreuna cu care s-a intocmit un proiect care prevedea realizarea unor lucrari de consolidare si restaurare, fiind depus la Ministerul Culturii si Cultelor, prin aprobarea caruia s-a obtinut valoarea lucrarilor de 334.771,23 lei. Lucrarile au fost executate de S.C. Taina Lemnului S.R.L. in perioada 2008-2009, iar in 18 august 2009 la terminarea lucrarilor a avut loc receptia finala.

In timpul lucrarilor s-au constatat anumite elemente distinctive: piciorul sfintei mese, in forma de potir, vatra unicat a bisericii si sematismele de la geamurile din naos, care atesta vechimea locasului de cult.

Biserica de lemn reprezinta o atractie pentru numerosi iubitori de traditii si valori culturale care-i trec adesea pragul, fiind interesati de istoricul si frumusetea ei.

Valoarea spirituala a acestei biserici o da faptul ca a fost si este in cult si astazi, in ea savarsindu-se Sfanta Liturghie, Parastase, Paraclisul Maicii Domnului.

In Postul Adormirii Maicii Domnului, si nu numai, biserica din deal rasuna de glasurile crestinilor si a nevinovatilor copii care urca dealul ca odinioara in cantari inchinate Maicii Domnului caci: ,,Biserica strabuna/ Cu dor si drag aduna/ Tot sufletul crestin/ Sa laude din plin/ Pe Maica Preacurata/ Si Pururea Fecioara.

Dupa primul razboi mondial, cand situatia politica si sociala a locuitorilor din Zimbor a devenit alta, primul lor gand a fost acela de a ridica un locas nou din zid si mai incapator decat vechea bisericuta de lemn. Aceasta dorinta s-a materializat in anul 1939, cand noua biserica este gata in rosu si acoperita cu tigla. In anul 1922 se aseaza in satul Zimbor d-l Saulescu cumparand castelul de la familia Szombori. Acesta impreuna cu sotia Mariela, vor dona terenul in suprafata de doua iughere bisericii si totodata 120.000 de caramizi. Avand terenul si caramida, preotul Simion Curea a inceput ridicarea bisericii noi in 1938. Din jertfelnicia credinciosilor aceasta va fi ridicata si acoperita la finele anului 1939.

In anul 1940, anul dictatului de la Viena, biserica noua nu a putut fi redata cultului, credinciosii din Zimbor fiind nevoiti sa urce inca opt ani ,, la maicuta lor cea batrana de pe deal”. Lucarile vor fi reluate in toamna anului 1946 prin venirea parintelui Ioan Pop care impreuna cu credinciosii, vor reusi sa duca la bun sfarsit aceste lucrari, iar in anul 1951 vor fi binecuvantate de P. S. Nicolae Colan, episcopul Vadului, Feleacului si Clujului.

Pictura a fost executata in tehnica tempera de pictorul Ioan Demeter din Cluj Napoca. Biserica a fost inzestrata cu un iconostas executat la Scoala de Arte si Meserii din Cluj, picturile fiind executate de pictorul Ioan Constantinescu.

La biserica noua, din cauza folosirii slabei calitati a vopselelor folosite in 1949, cat si a fumului lumanarilor folosite pentru iluminat, pictura a fost curatata de un grup de studenti din Cluj Napoca, dar in urma acestui proces pe anumite portiuni pictura a inceput sa se exfolieze. Din cauza umezelii si a apei pluviale infiltrate prin acoperis au cedat anumite portiuni din tencuiala tavanului fiind necesare reparatii si totodata pictarea in tehnica fresca a locasului de cult.

Intre anii 2003-2004 biserica a fost retencuita in exterior in timpul pastoririi parintelui Stanean Alexandru, care incepand cu data de 1 octombrie, 2004 se va transfera la o parohie din Zalau.

In anul 2005, in urma vanzarii castelului de catre Primaria Zimbor a fost alocata de catre Consiliul Local, Parohiei Zimbor suma de 80.000 lei din care 65.000 pentru Zimbor, 15.000 pentru filia Chendremal. Din banii alocati s-au realizat o serie de lucrari si reparatii precum: inlocuirea acoperisului bisericii de tigla cu tabla de aluminiu, incalzire centrala, s-a amenajat platforma din dale in fata bisericii si s-a executat o cale de acces pe scari.

Lucrarile de pictura au inceput in primavara anului 2009, iar in anul 2010, luna august 15. Pictura este executata in tehnica fresca, in stil bizantin de catre pictorul Talos Adriean din Zalau- Brebi.

Ca o apreciere din partea Preasfintitului Parinte Petroniu pentru munca depusa si pentru vrednicia de care a dat dovada, Preacucernicului Parinte Durnea Rusalim i-a fost oferita distinctia de iconom .

Preot Catalin Lucaci
Sursa: episcopiasalajului.ro
 

.