Toti am observat ca dupa 1989 in tara noastra au aparut tot felul de secte care isi aroga privilegiul de a fi aparatoare si propovaduitoare a cuvantului lui Dumnezeu.

O secta este un cult religios fals, formata dintr-un grup de oameni stransi in jurul unei interpretari specifice a Scripturii. Acest grup depinde de interpretarea data de catre un om, un lider proeminent, sau o organizatie autoritara, invatatura care nu este conforma principiului literar, istoric si lingvistic al Bibliei. Ea pretinde sa se armonizeze cu crestinismul biblic, dar neaga doctrinele fundamentale ale Trinitatii, dumnezeirii lui Isus Cristos, personalitatii Duhului Sfant, jertfei de ispasire a lui Isus, mantuirii prin har si prin credinta, invierii trupesti a lui Isus si autoritatii finale a Scripturii.

Confuzia religioasa care domneste in zilele noastre este mai mare ca oricand, daca acordam atentie inmultirii falsurilor spirituale la o rata alarmanta.

Unul din semnele vremurilor este aceasta proliferare de secte, de miscari religioase false si de profeti falsi dar care nu poate fi confundata cu fenomenul diversitatii religioase si varietatii de miscari care exista in lume.
Aceasta confuzie poate fi risipita de indata ce se efectueaza o observare constanta a practicilor, doctrinelor si atitudinilor. Insa, confuzia poate disparea total de indata ce aplicam testul Scripturii in analizarea doctrinelor si afirmatiilor acestor grupuri, deoarece Scriptura este insuflata de Dumnezeu si ea este criteriul final in chestiuni de credinta. Ea il prezinta pe adevaratul Mesia in termeni care nu pot fi confundati sau gresit interpretati.
In urma unor astfel de analize, pentru care le suntem datori unor apologeti de seama ai Bisericii, s-au descoperit caracteristici care se intalnesc la fiecare grup. Nu toate grupurile sunt caracterizate de aceste trasaturi comune, dar au unele care se gasesc si la celelalte. Folosindu-le veti putea sa determinati daca mesagerii unui grup sau ai altuia fac parte din acest fenomen al sfarsitului la care am facut referire. Datorita parametrilor descrisi in Biblie, ai unui adevarat grup de crestini, nu mai trebuie sa va lasati amagiti de oricine a venit sau vine in numele lui Cristos.

Cauzele aparitiei Si proliferarii sectelor
Principalele cauze ce favorizeaza aparitia sectelor sunt: analfabetismul biblic, indiferenta si ignoranta fata de orice doctrina, promiscuitatea etc.
De regula, sectele se concentreaza doar asupra unor anumite adevaruri biblice in loc de a studia intreg Cuvantul lui Dumnezeu. Adeseori, ele acorda mai multa atentie invataturilor liderilor sau fondatorilor propriei organizatii, decat Scripturilor. Invatatura sectelor este uneori un amestec de texte biblice care nu au nici o legatura. Deductiilor le sunt aplicate ideile preconcepute ale miscarii. Pe calapodul doctrinelor specifice acestea sunt fortate sa se potriveasca. Chiar daca nu ies in fata cu multe din aceste doctrine sectare, urmariti-le tehnica de studiere a Bibliei si veti observa folosirea unor texte a caror concluzie directa si evidenta o evita.

In ciuda afirmatiilor clare ale Scripturii, aceste grupuri insista sa demonstreze ca Isus nu este Dumnezeu. Folosesc trucuri necinstite, cum ar fi introducerea de cuvinte, neaflate in original, in textul biblic sau deductii nefondate si nesprijite de intreaga marturie a Scripturii, pentru a ocoli invatatura categorica a Bibliei asupra acestui subiect.
Invataturile grupului nu se pot intelege fara ajutorul lor. Pana ce nu sunt cunoscute regulile lor speciale, pe care doar ei le cunosc, nu se poate afla adevarul! Astfel, omul devine un sclav doctrinar al sistemului si orice investigatie a invataturilor este dispretuita sau chiar pedepsita cu excluderea din secta.
Uneori sectele fac schimbari majore ale invataturilor, datorita unor situatii specifice. Ele incearca cu disperare sa ascunda aceste schimbari doctrinare de orice investigatie istorica. Multe din aceste organizatii dobandesc un avantaj zdrobitor activand in tari unde trecutul lor este complet necunoscut. Exploateaza ignoranta fata de ei a cetatenilor unor tari unde informatiile cu privire la trecutul lor rusinos nu ajung sau nu exista deloc.

La secte, alte carti castiga intaietate fata de Sfanta Scriptura si o interpreteaza. Biblia este eclipsata de “revelatiile” mai noi, care de obicei provin de la liderii sau fondatorii grupului.
Sectele s-ar putea sa sustina mantuirea prin har si prin credinta, dar sa pretinda fapte omenesti, pentru a adauga la jertfa primita de Dumnezeu a Domnului Isus. Aceasta conceptie reprezinta ilustrarea esentiala a falsului crestinism. Reprezinta pervertirea harului minunat al lui Dumnezeu si darul fara plata al mantuirii prin moartea si invierea lui Isus.

Miscarile religioase false se prezinta drept detinatoarele exclusive ale adevarului. Refuza sa accepte ca o alta organizatie religioasa poate sa cunoasca (detina) adevarul. Conducatorii sau fondatorii acestor miscari pretind (in mod direct sau indirect) inchipuite calitati mesianice ca dovezi al autoritatii lor. Ei tind sa pretinda supunere absoluta. Liderul cultului este plasat pe piedestalul divinitatii. Odata ajunsi sub influenta sectei, putini membrii mai indraznesc sa o puna la indoiala. Uneori persoanele care-si aroga astfel de pozitie sunt inlocuite de organizatii sau de conducerile lor, a caror autoritate si calauzire divina in decizii, nu poate fi de asemenea chestionata.

In loc de a apela la harul lui Dumnezeu ca mijloc de colectare de fonduri, cultele pretind membrilor lor sa “dea” un anumit procent, sau sa “daruiasca” din bunurile lor personale. La fel de mult timp se dedica banilor cat lucrarii spirituale! In cazurile mai bizare insa, membrilor, li se cere sa-si incredinteze toate averile organizatiei.

Membrii devin sclavii organizatiei si depind de ea pentru orice.

.