Cand priveai tinerii venind valuri-valuri, gandeai ca acolo are loc vreun eveniment monden: vreo lansare de album, o petrecere sau o sesiune de autografe. Fetele erau machiate si imbracate cochet, iar unii baieti isi etalau podoabele capilare la concurenta cu colegele. Numai ca locul spre care se indreptau nu ofera nici o placere lumeasca. La Palatul Arhiepiscopal al Tomisului avea loc un moment mult-asteptat din „Saptamana de rugaciune comuna“, recent incheiata la Constanta: intalnirea cu liderii spirituali ai comunitatilor religioase din Dobrogea.

Initiata de Papa Ioan Paul al II-lea, „Saptamana de rugaciune comuna“ a gasit in Dobrogea multietnica un teren propice.

Evenimentul destinat unitatii religioase nu este singular. Anul trecut, la malul marii a luat fiinta Forumul celor trei religii, in care se regasesc principalele culte din judetul Constanta: ortodoxa, musulmana si romano-catolica. Incercari de apropiere s-au facut mai ales in ultimii ani si nici unul dintre capii bisericilor de la malul marii nu a fost reticent la chemarea celuilalt. Enoriasii s-au alaturat liderilor spirituali ai comunitatilor, impartasind ideea unitatii in Casa Domnului.

 

Prelatii din Constanta si-au propus insa mai mult - „Saptamana de rugaciune comuna“ sa fie un prilej de atragere a tinerilor spre Biserica, care sa le fie un sprijin moral. Cei care au umplut, intr-o zi de marti, sala de sedinte a Palatului Arhiepiscopal din Constanta erau majoritatea de varsta adolescentei. Au ascultat toti - numai ochi si urechi - si argumentele arhiepiscopului Teodosie al ortodocsilor, si pe cele ale monseniorului Stefan Ghenta al catolicilor, si pe cele ale muftiului Iusuf Muurat al musulmanilor. Arhiepiscopul si monseniorul au insistat pe legatura stransa, mergand pana la similitudine, dintre credintele ortodoxe si catolice - fie ca se vorbeste despre Fecioara Maria sau Maica Domnului, Biblie sau Scriptura, Cele 7 Sacramente sau Sfintele Taine - ceea ce face ecumenismul o implinire fireasca a spiritualitatii crestine. Tanarul muftiu a vorbit emotionat despre „biserica“, „enoriasi“ si „Dumnezeu“ – notiuni care au intrat in vocabularul comun al religiilor. Spusa cu accente diferite, ideea era aceeasi: toti suntem copiii Domnului, iar iubirea aproapelui trebuie sa fie esentiala in sistemul tuturor de valori.

 

Audienta ardea sa puna intrebari la tema: „Cum ne poate ajuta Biserica sa depasim o criza?“, „Impiedica religia relatiile dintre oameni?“, „Daca nu ne simtim bine nici la scoala, nici la Biserica, ce ne ramane de facut?“, „Cum ne-ar putea consuma Biserica energia debordanta?“, „Ce ar trebui sa invatam la scoala ca sa fie mai multa pace si intelegere intre oameni ?“, „Cum i-am putea ajuta pe colegii nostri care apuca pe cai gresite?“. Pastrandu-si zambetul, sefii cultelor si sefii Inspectoratului Scolar Judetean prezenti la intalnire au dat un raspuns serios: „Gasiti-va un duhovnic! Cautati-l in familia voastra, la scoala sau la Biserica. Dati credit adultilor care va pot ajuta cu sfaturi din propria experienta!“

 

Dupa terminarea solemnitatilor, atmosfera s-a relaxat. Urma o slujba comuna la Catedrala Catolica „Sfantul Anton“, aflata la o aruncatura de bat. Nici moscheea nu e  dealtfel departe de lacasurile de cult crestine. Toate sunt situate in peninsula - centrul istoric al Constantei. „Interesant, chit ca a durat cam mult“, se impartaseau opiniile in randul auditoriului. „Mie mi-au placut obiectele de cult ale catolicilor. Sunt chiar misto!“, spunea Andreea (16 ani), ortodoxa sadea. Prietena ei, Raluca, era mai temperata: „Seamana cu ale noastre, n-am vazut mari diferente. De fapt, asta e si ideea. Daca tot suntem la fel, de ce sa ne desparta tocmai religia?“

 

Ca dovada ca invataturile Bisericii se practica in viata de zi cu zi, sta prietenia lor cu Narcis, „mulatra“ grupului. Fata provine dintr-o familie mixta, are tata roman si mama musulmana. Tocmai de-asta poarta un nume care exista in onomastica ambelor religii. Pe fratele ei il cheama Denis, alt nume care se regaseste si la romani, si la musulmani. „Ne mai amuzam cand intram pe chat, ceilalti ne incurca mereu. Dupa nume cred ca eu sunt baiat si el e fata“. „Dar imi plac multe din obiceiurile musulmanilor, mama ne-a invatat putin si limba. Tata n-are nimic impotriva, altfel n-ar fi luat-o pe mama, nu? In familie tinem doua randuri de sarbatori, iar de Bayram ne umflam cu baclavale si sarailii, preferatele mele“, spune Narcis.

 

Fetele invata la „Eminescu“, colegiul situat aproape de Palatul Arhiepiscopal. Cand ies de la ore, trec pe la Catedrala „Petru si Pavel“ - aprind o lumanare, dau acatiste si se roaga. „Pentru sanatate, note bune si noroc in dragoste. Dar sa stiti ca mergem si la Sfantul Anton!“. In randul adolescentelor functioneaza credinta ca Sfantul Anton al catolicilor le poarta mai mult noroc. Asa le-au zis mamele, ca face minuni.

 

Bogdan si Marius invata la „Madgearu“ si au strabatut orasul ca sa vina la intalnire. Au facut asta pentru ca le place profa de religie. I-a amuzat remarca unui sef de la Inspectoratul Scolar, care marturisea ca s-a intrebat ce li s-o fi promis tinerilor de au venit la intalnire in numar asa mare: „Am vrut noi sa venim, de curiozitate. E o schimbare fata de programul nostru zilnic: scoala - acasa - meditatii - calculator. Ne-a placut ideea cu gasirea unui duhovnic. Ar merita incercat. Dar credem ca nu doar noi am avea nevoie de duhovnic, ci si parintii sau profesorii“.

Sinziana IONESCU

.