Atheneul din Gradina Episcopiei

 

BISERICI - Edificii arhitecturale construite pe vestigiile unor lacasuri de cult

In perioada anilor 1800, in Bucuresti se aflau foarte multe biserici. Cateva obiective importante au fost cladite pe locurile sfintelor lacasuri de cult.

Bucurestenii nu erau prea numerosi la sfarsitul secolului al XVIII-lea (catagrafia din 1798 indicand 30.030 de locuitori, in timp ce recensamantul din 1831 evidentia 10.000 de case si 60.

587 de locuitori). Colonelul Dimitrie Papazoglu arata in lucrarea "Istoria Fondarei Orasului Bucuresti" ca "Sfinte biserici in Capitala sunt peste tot una suta, de religie ortodoxa, din care 75 ale suburbiilor, ingrijite de epitropii lor, 16 manastiri sub tutela Ministerului de Culte, 7 biserici mari, sub tutela eforilor testamentati de fondatorii lor, o capela rusa, organizata si ingrijita de arhiereul bulgar. Biserici de alte rituri sunt: doua catolice, una luterana, una protestanta, una calvina, una catolica afara din Bucuresti, numita Cioplea, la Vitani; apoi sunt si cinci sinagoge ovreiesti: doua spaniole si trei lesesti". Tot Papazoglu arata si atasamentul oamenilor de cele sfinte: "Venerabilii nostri parinti atat de mult tineau si propagau religiunea noastra, incat pe langa multimea bisericilor ce sunt in Capitala, apoi aveau si particularele lor capele sau paraclise in proprietatile lor, chiar langa casele lor, precum raposatul, venerabilul si bun boier, banul D. Ghica. El avea in curte un paraclis, care este si pana astazi la casa devenita a Prefecturei de Ilfov. Mitropolitul roman de la anul 1821, Dionisie, avea paraclisul in casele sale, in suburbia Batistei, strada Dionisie; raposatul Cretulescu asemenea avea langa Mihai Voda, in casele sale; raposatul Bellu cel Batran, asemenea, il avea la casele sale, Strada Franceza; raposatul T. Vacarescu il avea in curtea sa; raposatul Grigore Brincoveanul il avea la casele sale, din capul Caii Mogosoaiei; asemenea si la casele Brancovenilor, de sub Mitropolie, era paraclisul lui N. Brancoveanu; in curtea Azilului Doamnei Balasa; la Catedrala chiar este deosebit un paraclis facut de mitropolitul Teodosie; in curtea raposatului Matache Racovita, astazi Politia Capitalei, era un paraclis; in curtea bisericei Antimului este paraclisul episcopului Iosif, facut in a 18-a suta, de familia Grecenilor; in curtea monastirei Vacaresti este paraclisul facut de doamna lui Mavrocordat".

INSEMNARI. Scrierile lui Papazoglu sint intarite de Constantin Bacalbasa in "Bucurescii de altadata", care arata ca: "Bucurestii au fost un oras cu foarte multe biserici; aproape pe fiecare strada era o biserica, insa multe din ele eu fost daramate. Pe Calea Victoriei, numai intre Cheiul Dambovitei si Piata Teatrului au fost daramate trei: una era Biserica Magureanu, in fata Liceului Sf. Sava; a doua era Sf. Ion, pe locul unde se afla astazi Casa de Depuneri si Consemnatiuni; a treia, Biserica Sarindar, pe locul scuarului Cercului Militar".

Asadar, mai multe obiective, de o deosebita importanta istorica si nu numai, au fost asezate pe locul pe care se aflau cindva sfintele lacasuri de cult. Palatul CEC se afla pe locul pe care la sfarsitul secolului al XVI-lea era Biserica Sf. Ioan Cel Mare, ctitorita de vistiernicul Andrei, socrul lui Preda Buzescu. Lacasul initial a fost inlocuit in 1712 cu o noua biserica, zidita pe cheltuiala domnitorului Constantin Brancoveanu si a comisului Radu Golescu. A fost daramata in 1896 pentru a face loc Palatului Casei de Depuneri si Consemnatiuni.

Cercul Militar, sau Casa Ostirii cum i se spunea in vremurile de demult, a fost construit in 1912, in stil neoclasic frantuzesc, pe locul Bisericii Sarindar, zidita in timpul domniei lui Matei Basarab, daramata in 1907 ca sa se poata face loc noului edificiu. Victor Bilciurescu nota in volumul "Bucuresti si bucuresteni de ieri si de azi" cum ca Biserica Sarindar era lacasul "in care se oficiau cununiile din protipendada societatii bucurestene, unde, duminicile si sarbatorile, se imbulzea lumea sa asculte cel mai bun cor din tot orasul, in care vestitul tenor Costica Lascu avea mult admirate partituri de muzica bisericeasca". Straduta situata pe laterala Cercului Militar este binecunoscuta inca sub numele de Sarindar. Este locul in care isi aveau redactiile foarte multe ziare vechi. In capatul acestei strazi a ramas marturie peste trecerea timpului Palatul Universul, unde in 1888 Luigi Cazzavillan a fondat ziarul cu numele palatului: Universul.

EPISCOPIE. Un obiectiv de o deosebita importanta atit pentru Bucuresti, cat si pentru Romania este Atheneul Roman. Construit in 1886 dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron, cladirea Atheneului a fost inaltata pe terenul ce apartinuse familiei Vacarescu in 1730. Mihai Cantacuzino, spatar al Munteniei, considerat totodata drept primul arhitect roman, a construit aici o biserica, daruita Episcopiei Ramnicului, si o scoala in care copiii erau invatati cantari bisericesti. In timp, biserica si scoala au fost distruse, iar pe locul acestor asezaminte a fost amenajata in 1872 o gradina, cunoscuta sub denumirea de Gradina Episcopiei. Constantin Bacalbasa aminteste in volumul "Bucurescii de altadata" de infatisarea acestui loc in anul 1871: "Gradina Atheneului nu exista si nici Palatul Atheneului. Exista in locul Atheneului un inceput de biserica si Methoul Episcopiei de Ramnicu-Vilcea. De aceea, locul se numea "La Episcopie", iar strada din dreapta purta numele de strada Episcopiei. Mai tarziu, casa Episcopiei a fost daramata, iar curtea plantata, primind numele de Gradina Episcopiei. Pe locul Episcopiei s-au sapat temeliile circului. Multa vreme s-au vazut in Bucuresti fundatiile foarte solid zidite, pana ce, prin marea staruinta a lui Constantin Esarcu, s-a pus la cale zidirea actualei cladiri a Atheneului Roman". Societatea Equestra Romana incepuse constructia unui circ in 1874, dar cladirea n-a mai fost vreodata zidita. Pe fundatia deja existenta a fost construita cladirea Atheneului Roman.

BULEVARD. Pe locul ocupat astazi de Piata Universitatii se afla odinioara, pana in 1857, Biserica Sf. Sava. A fost renumita prin Scoala Sf. Sava, care ii era atasata, loc unde, din 1707, se puteau studia retorica, filozofia, logica, astronomia, geografia, precum si mai multe limbi straine. In 1818, Banul C. Baleanu intemeiaza aici primul curs de limba romana, tinut de prof. Gheorghe Lazar, urmat apoi de I. Heliade Radulescu, Theodor Pallady etc. Toate constructiile au fost daramate in 1855 ca sa se poata face loc Palatului Universitatii si bulevardului. Pe locul in care se afla candva biserica a fost asezata statuia lui Mihai Viteazul.

Luminita Ciobanu

Nota!
Reproduceri obtinute cu sprijinul dlui Cristian David - arhivist si dnei Viorica Nicolae - referent in cadrul Serviciului Arhive Tehnice la Arhivele Nationale ale Romaniei.

 

.