In legatura cu opiniile exprimate de Doamna Ioana Lupea in editorialul cu titlul „Boc pupa poala Patriarhului”, aparut in Evenimentul Zilei din 4 ianuarie 2010, facem urmatoarele precizari:

Patriarhia Romana coopereaza cu Guvernele care se succed la conducerea executiva a Romaniei intrucat respecta principiile democratiei constitutionale si institutiile Statului Roman, care are potrivit Legii cultelor, nr. 489/2006 (art.9 alin. 3), relatii de cooperare cu acestea, iar nu de subordonare, cum incorect si tendentios afirma autoarea articolului, Doamna Ioana Lupea, probabil de confesiune greco–catolica. In acest sens, Cultele respecta autoritatea Statului laic, asa cum Statul respecta autonomia Cultelor si le sprijina conform prevederilor Constitutiei Romaniei (art.

29 alin. 5). Astfel, consultarile Patriarhiei Romane cu autoritatile Statului sunt legale si necesare si au ca scop buna desfasurare a activitatii si misiunii Bisericii in societate, iar nu sporirea averii Bisericii, asa cum fabuleaza Doamna Ioana Lupea.

In baza Articolului 9 aliniatul 5 din Legea Cultelor, Biserica Ortodoxa Romana si alte Culte recunoscute au semnat Protocoale de colaborare / parteneriat cu Statul Roman pentru a manifesta coresponsabilitate in rezolvarea problemelor spirituale, sociale si educationale ale populatiei. Ca atare, Biserica propune autoritatilor de Stat solutii juridice pe care le considera necesare societatii romanesti, fara a urmari interese personale sau de grup. De pilda, cand Biserica Ortodoxa Romana solicita sprijin salarial de la Stat, de acest sprijin beneficiaza toate cultele recunoscute din Romania.

Modalitatea de reglementare a relatiilor dintre Stat si Culte in Romania tine cont de specificul national - istoric si cultural – religios al poporului roman, asa cum se intampla in toate tarile Uniunii Europene, (cf. Titlului II, art. 17, 1 din Tratatul de la Lisabona: Uniunea respecta si nu aduce atingere statutului de care beneficiaza, in temeiul dreptului national, Bisericile si asociatiile sau comunitatile religioase din Statele Membre).

In acest sens, o informam pe Doamna Ioana Lupea ca in state din Uniunea Europeana precum Italia, Spania, Portugalia, Germania sau Luxemburg, Bisericile majoritare, in general catolice si protestante, se bucura de o recunoastere speciala fata de celelalte culte, cuprinsa in tratate de concordat sau acorduri incheiate de Biserica Romano-Catolica sau Bisericile Protestante cu statele respective.

Referitor la separarea Secretariatului de Stat pentru Culte de Ministerul Culturii si trecerea lui in subordinea directa a Premierului (care o ingrijoreaza pe Dna. Ioana Lupea), mentionam faptul ca aceasta formula organizatorica guvernamentala nu reprezinta o noutate, ci revenirea la practica mult mai eficienta de pana in anul 2000, cand au fost comasate Cultele si Cultura, pentru a fi reduse drastic bugetele lor proprii, fapt care a nemultumit ambele parti.

Considerand artificiala si exagerata ingrijorarea unora in legatura cu situatia patrimoniala a comunitatilor greco–catolice, Patriarhia Romana a reinnoit recent dorinta de dialog cu Biserica Greco-Catolica si reafirma speranta ca Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Greco–Catolica si autoritatile de Stat vor propune masuri legislative si solutii practice de rezolvare a neintelegerilor patrimoniale dintre cele doua Biserici romanesti. In final, ne intrebam cui foloseste faptul ca de fiecare data la investirea unui nou Guvern (ultima oara la inceputul anului 2009) apare cate un articol de presa alarmist prin care sunt exprimate ingrijorari privind o presupusa incalcare a principiilor democratiei printr-o imaginata favorizare a Bisericii Ortodoxe Romane de catre Stat in raport cu celelalte Culte. Se afla, oare, in aceasta atitudine o strategie de intimidare a noului Guvern sau se exprima doar complexe psihologice ? In niciun caz, o astfel de atitudine nu serveste bunelor relatii dintre Cultele din Romania si nici cooperarii acestora cu Statul Roman pentru promovarea binelui comun in societatea romaneasca.

Biroul de Presa al Patriarhiei Romane

.