12 retete de post


Ne aflam in prima saptamana a Postului Mare. Postul nu consta in asumarea unor constrangeri exterioare, ci in cautarea apropierii de Dumnezeu. Postul este, in primul rand, o abtinere de la pacate. In conduita crestinului el presupune imbinarea rugaciunii cu milostenia si cu abtinerea de la anumite mancaruri. Dintre mancarurile care pot fi consumate in urmatoarele 40 de zile va prezentam 12 retete, combinate in 4 meniuri, asa cum ne-au fost recomandate la trapeza Catedralei mitropolitane din Iasi.

 

Pentru o mare parte a crestinilor, postul consta, din pacate, doar in respectarea unui anumit numar de reguli si prescriptii formale impuse de Biserica. Insa scopul postului este nu de a impune obligatii exterioare, ci de a determina credinciosul sa regrete pacatele savarsite, sa caute indreptarea si comuniunea cu Dumnezeu. Tocmai de aceea, in aceasta perioada in bisericile ortodoxe este o atmosfera unica, pe care pr. profesor Alexandre Schmemann o numeste „tristete luminoasa“.

 

Postul este o abtinere de la pacate

 

Postul este, prin definitie, o abtinere totala sau partiala de la anumite mancaruri, de la bauturi si, in primul rand, de la pacate. Biserica nu pune accentul pe postul alimentar, ci pe cel spiritual, adica abtinerea de la pacate si savarsirea faptelor bune. Imbinand cele doua aspecte, postul se poate dovedi un urcus spiritual. Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta si un mijloc de mantuire.

Biserica a randuit un timp special pentru pocainta, invitand pe credinciosi la un efort trupesc si spiritual sustinut concretizat in ceea ce numim Postul Mare, o calatorie duhovniceasca ce are ca destinatie Pastele. Astfel, Biserica ne ofera un ajutor pentru a putea primi Invierea Domnului nu doar ca o simpla permisiune de a manca, ci ca o intrare a noastra intr-o viata „noua“. In primele veacuri, Postul Mare avea si rolul de a pregati pe catehumeni pentru botez. Acestia se botezau in cadrul Sfintei Liturghii pascale. De aceea, putem privi Pastele ca o reintoarcere a noastra la botez, pentru ca dupa un efort sustinut sa facem „trecerea“ spre viata cea noua in Iisus Hristos.

 

Cel mai lung si mai aspru post

 

Postul Pastilor este postul dinaintea Invierii Domnului si este cel mai lung si mai aspru din timpul unui an bisericesc. Pe durata a sapte saptamani, acest post ne pregateste pentru intampinarea cu vrednicie a Invierii lui Hristos, dar ne aduce aminte si de postul pe care Mantuitorul l-a tinut 40 de zile inainte de inceperea activitatii Sale publice. In afara de acest argument, Postul Pastelui se intemeiaza si pe traditia Vechiului Testament: potopul, care a curatit pamantul de pacate, a tinut 40 de zile si 40 de nopti; evreii au mancat mana in pustie 40 de ani; inainte de a primi tablele Legii, Moise a stat pe munte 40 de zile; ninivitenii au postit 40 de zile in semn de pocainta s.a.

Postul Mare, asa cum il stim noi, este rodul unei lungi si extrem de complexe evolutii istorice. In primele trei secole crestine, durata si felul postirii nu erau uniforme. Abia in secolul al IV-lea, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) s-au stabilit durata si asprimea postului, asa cum le recomanda si astazi Biserica.

 

Dezlegarile din Postul Mare

 

Conform traditiei stabilite in Biserica de-a lungul timpului, in primele doua zile din Postul Mare se recomanda post complet sau ajunare spre seara; la fel si in Saptamana Patimilor (ultima saptamana a Postului Mare). In vechime, in fiecare miercuri se ajuna pana seara, cand se savarsea Liturghia Darurilor mai inainte sfintite.

In timpul Postului Mare se dezleaga la vin si ulei, indiferent in ce zi ar cadea, la urmatoarele sarbatori: Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie); Sfintii 40 de mucenici (9 martie); Joia Canonului Mare; inainte si dupa serbarea Buneivestiri (24 si 26 martie) si in ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie). La Bunavestire si la Florii (duminica dinaintea Pastelui) se face dezlegare si la peste (daca Bunavestirea cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga numai la ulei si vin).

Intrucat Postul Mare este un timp de pocainta si sobrietate, in aceasta perioada sunt oprite nuntile, serbarea zilelor onomastice si, in general, toate petrecerile. In vechime, in Imperiul Bizantin, legile statului interziceau toate petrecerile, jocurile si spectacolele in Postul Mare.

Copiii, bolnavii si batranii sunt scutiti de post.

 

Rugaciuni si slujbe specifice Postului Mare

 

Rugaciunea specifica Postului Mare este cea a Sfantului Efrem Sirul:

 

„Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, nu mi-l da mie!/ Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-l mie, slugii Tale./ Asa Doamne-Imparate ajuta-ma sa-mi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin“.

 

La fiecare cerere din aceasta rugaciune se face cate o metanie, apoi fiecare credincios spune patru stihuri de 3 ori cu 12 inchinaciuni „Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului“, „Dumnezeule, curateste-ma pe mine pacatosul!“, „Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mantuieste-ma“, „Fara de numar am gresit, Doamne, iarta-ma“.

Despre importanta acestei rugaciuni in viata crestinului, IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, spune: „E bine sa zicem acasa, sau pe drum, sau la serviciu, in gandul nostru, daca nu putem, daca nu suntem singuri, aceasta rugaciune. Ori de cate ori simtim nevoia intaririi vietii noastre duhovnicesti, daca zicem aceasta rugaciune in particular ne este de folos, pentru ca este rugaciunea Bisericii, ca si „Tatal nostru“. Este o rugaciune cu care se roaga intreaga Biserica, nu doar o categorie, asa-zisa a penitentilor. Noi acum toti suntem penitenti, toti avem nevoie de pocainta“.

 

Ce este Liturghia Darurilor mai inainte sfintite?

 

In primele patru zile ale Postului Mare, in biserici se savarseste Canonul de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul. Aceasta slujba ne arata greutatea pacatelor si, totodata, ne insufla nadejdea mantuirii. Astfel sunt evocate momentele importante din istoria biblica: Adam si Eva, patriarhii, Noe si potopul, David, ca in cele din urma sa se ajunga la Hristos si la Biserica. Aceasta intoarcere la lumea creatiei are rolul de a-l face pe credincios sa-si regaseasca adevarata dimensiune a vietii si sa se pocaiasca.

In timpul Postului Mare se savarseste Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, dar sambata se oficiaza Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar duminica, in primele cinci duminici de post Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, apoi in duminica Floriilor Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur. In Saptamana Patimilor, joi si sambata, se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. In celelalte zile, dar mai ales miercurea si vinerea, se savarseste Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, care este, de fapt, o slujba de impartasire a credinciosilor, impreunata cu vecernia.

 

In manastiri nu se face mancare cu ulei in acest post

 

Pe langa rugaciune si milostenie, postul presupune si abtinerea de la anumite mancaruri. Desi multi spun ca astazi este foarte greu sa postesti, intrucat „noi mergem la munca si avem nevoie de o alimentatie sanatoasa si bogata“, mancarea sanatoasa nu e in mod necesar pe baza de carne, oua si branza. Mai mult decat atat, oamenii de la tara spun ca Postul Pastelui este mai usor de tinut, pentru ca o data cu primavara apar urzicile, spanacul, stevia si alte plante si legume care pot asigura o alimentatie sanatoasa.

In manastiri, in aceasta perioada nu se foloseste ulei la mancare, decat sambata si duminica si in alte sarbatori cu dezlegare. S-ar putea crede astfel ca, in cele 40 de zile, monahii mananca numai ceai si paine uscata. Este adevarat ca unii monahi adopta si astfel de regimuri severe, insa tot in manastiri se prepara sute de mancaruri de post care se dovedesc a fi la fel de gustoase si hranitoare ca si cele de frupt. Pentru a afla cateva dintre acestea, am mers la trapeza Catedralei mitropolitane din Iasi.

Desi in aceasta saptamana obstea nu se aduna la masa decat o data pe zi - seara cand mananca fie unul-doi cartofi copti sau fierti, un ceai sau compot -, am reusit sa luam legatura cu maica Iuliana Ciobanu care ne-a impartasit cateva dintre secretele mancarurilor de post.

Inainte insa ne-a vorbit despre „meniul“ pe baza caruia la trapeza Caminului preotesc se serveste „masa“ in primele trei zile din Postul Pastelui: „In primele trei zile din saptamana aceasta nu se ia masa decat o singura data, la ora 18.00, dupa savarsirea in Catedrala a Canonului Mare. Si la masa vine numai cine vrea, pentru ca sunt multi parinti la Catedrala care tin post negru toate aceste zile, dupa care se impartasesc. In prima zi din Postul Mare pregatim cartofi fierti sau copti in staniol (pentru ca staniolul le pastreaza savoarea si gustul), plus o salata de varza murata si ceai sau compot. A doua zi, vom pregati o mancarica de cartofi cu zarzavat si ceapa, dar fara ulei, plus o salata de varza murata si compot si ceai. A treia zi, vom prepara o supa foarte simpla si fara ulei, eventual un cartof copt, dar nu mai mult. Mai punem si fructe si, ca un fel de desert, pregatim gris fiert cu zahar. Din a patra zi se va manca normal“.

 

Mancare sanatoasa cu bani putini

 

Asociate in mod corect si servite in ordine, mancarurile de post pot satura pe oricare dintre noi. Impreuna cu maica Iuliana am „compus“ patru meniuri de pranz, in cadrul carora se va servi mancare numai de post si pe care vi le vom prezenta in continuare. „Sunt foarte multe retete care se pot combina in cele mai fericite situatii. Iata, de exemplu, un meniu. O sa vorbesc despre cum se face in general si cum pot fi aceste mancaruri combinate. Oricum, tin sa va spun ca nu toate aceste mancaruri sunt preparate la noi la bucatarie. Asadar, orice masa de pranz incepe cu aperitive. Noi la aperitive punem ardei copti dati prin otet si putin ulei si sare, ciuperci la gratar, salata de ciupercute, masline, rosii, dovlecei pane, salata de vinete sau rosii umplute cu salata de vinete, eventual salata verde si lista poate continua. Sa trecem insa la primul meniu. Se poate servi, la felul intai, o ciorba de zarzavaturi. La felul al doilea, sarmale in frunze de stevie cu mamaliguta calda. Ca desert, se poate servi o salata de fructe. Un alt meniu poate include: bors de hribi, la felul intai, stufat de mazare, la felul al doilea combinat cu salata de varza murata si ca desert se poate servi o prajitura cu morcov, de exemplu. Apoi, se mai poate servi un bors sanatos de primavara (de legume), la felul I, cu pizza de post la felul al doilea si mere la cuptor, ca desert. Mai putem foarte bine combina o supa crema de legume cu crutoane, la felul intai, la felul al doilea ciuperci ŕ la grec si ca desert se poate servi prajitura cu miere si nuci“.

Pentru a putea servi un meniu ca cele descrise mai sus nu este nevoie de mari cheltuieli, ci mai degraba de putina rabdare si vointa. Va prezentam in aceste pagini retetele preparatelor din meniurile amintite. ?

 

Meniul I

 

Bors de legume

Ingrediente: cartofi, ceapa, morcovi, radacini de patrunjel, telina, radacini de varza, bors acru, bulion, ulei, sare, verdeata tocata marunt.

Mod de preparare

Zarzavaturile se curata, se spala si se dau prin razatoarea mare. Ceapa se taie marunt si se pune la fiert cu putina apa si ulei. Se adauga zarzavatul si se mai lasa la fiert. Se adauga apoi cartofii taiati cubulete mici, sare dupa gust, iar cand toate sunt fierte, se adauga bulionul si imediat borsul care se lasa sa dea numai in doua-trei clocote. Se adauga verdeata fin tocata.

Pizza de post

Ingrediente: faina de grau, drojdie, ulei, ardei in sos, masline, ciuperci, sare si piper.

Mod de preparare

Se amesteca faina cu drojdia dizolvata in putina apa calduta si sare. Se face un aluat in care, pe parcursul framantarii, se adauga si ulei. Se intinde o foaie de aluat in tava unsa cu margarina si tapetata cu faina.

Separat, ceapa taiata pestisor si morcovul dat prin razatoare se calesc. Se adauga ciupercile. Se pune sare si piper dupa gust. Pe foaia intinsa in tava se intinde sosul cu ardei (in lipsa, se face un sos din bulion, cu putina apa sau ketchup) peste care se pune compozitia (tocanita cu ciuperci), uniform pe tot blatul. Se amesteca cu masline taiate feliute. Se da la cuptor 30-40 de minute.

Mere la cuptor

Ingrediente: mere, gem (dulceata de visine), margarina, zahar.

Mod de preparare

Merele se spala, se scobesc de cotoare. In scobitura se pune putina margarina, putin zahar si o lingurita de dulceata. Se asaza in tava unsa cu margarina si se dau la cuptor pana se inmoaie.

 

Meniul II

 

Bors de hribi cu cartofi

Ingrediente: hribi congelati sau uscati, ceapa, morcov, cartofi, radacina de telina, patrunjel verde, bors acru si ulei.

Mod de preparare

Se taie ceapa marunt si impreuna cu morcovul, telina radacina (date prin razatoare) se pun la fiert impreuna si cu hribii taiati fidelute sau cubulete. Apoi se adauga cartofii taiati cuburi, sarea si piperul, dupa gust. Cand toate sunt fierte, se adauga borsul acru dupa gust. Uleiul se incinge si se adauga putin bulion, apoi se pune in ciorba. Se adauga verdeata: patrunjel, leustean.

 

Stufat de mazare

Mazarea si ciupercile se spala cu apa calduta. Ceapa si usturoiul se taie marunt, iar ardeii si rosiile se taie felii. Se amesteca totul, se pune ulei, sare, piper, apa si se lasa la cuptor pana scade. La sfarsit se adauga verdeata taiata marunt.

Prajitura cu morcov

Se rade morcovul prin razatoarea mica, se freaca apoi cu zaharul si se pune la calit. Dupa ce a scazut zeama, se adauga margarina si se lasa la racit. Se adauga faina, bicarbonatul, se amesteca bine si se imparte aluatul in doua. O jumatate de aluat se intinde in tava (tava este unsa cu margarina si tapetata cu faina) peste care se asaza un strat de gem de prune sau oricare alt soi, dupa care se acopera cu cea de a doua jumatate de aluat si se pune la cuptor.

 

Meniul III

 

Ciorba de zarzavaturi

Ingrediente: cartofi, ceapa, morcov, telina, patrunjel (radacini), ardei, bors acru, pasta de tomate, patrunjel verde si sare.

Mod de preparare

Se taie ceapa cubulete/ pestisor si, impreuna cu morcovul, radacinile de telina si patrunjel, se pune la fiert intr-un vas cu un sfert de apa din cantitatea totala. Apoi se adauga cartofii taiati cubulete. Se lasa la fiert, apoi spre final se adauga uleiul, sarea dupa gust, pasta de tomate si bors acru. Pasta de tomate se mai poate amesteca cu uleiul incins intr-o tigaie si apoi se toarna aceasta compozitie peste ciorba preparata. La sfarsit se adauga leustean taiat si patrunjel.

Sarmalute in frunza de stevie

Ingrediente: ceapa, ulei, orez, morcov, radacina de telina si patrunjel, frunze de patrunjel, bulion, sare, piper, bors acru si frunze de stevie.

Mod de preparare

Ceapa se taie marunt si se caleste in ulei. Se adauga orezul, morcovul ras, radacinile de telina si patrunjel. Se toaca patrunjelul verde si se amesteca in compozitie. Se adauga sare si piper dupa gust.

In umplutura se pot pune ciupercute taiate, soia granule etc. Frunzele de stevie se oparesc, apoi se umplu cu compozitia obtinuta. Sarmalele se pun intr-o cratita unsa cu ulei, se adauga sosul obtinut din bulion si bors acru, apoi se fierb la cuptor.

Salata de fructe

Ingrediente: portocale, banane, mere, kiwi, grapefruit (in functie de gusturi), zahar vanilat

Mod de preparare

Fructele se curata, se taie cuburi si se amesteca. Dupa preferinta, se adauga zahar vanilat.

 

Meniul IV

 

Supa crema de legume cu crutoane

Ingrediente: morcov, radacina de patrunjel si telina, cartofi, ceapa, varza verde si conopida, daca este.

Mod de preparare

Zarzavaturile se curata, se spala si se fierb bine in apa cu sare. Dupa ce au fiert bine se scurg, se paseaza cu mixerul. Legumele pasate foarte bine se pun in zeama in care au fiert, se adauga uleiul, verdeata tocata marunt si se potriveste de sare si piper. Se serveste cu crutoane.

Crutoanele sunt niste felii de paine care se ung cu margarina si se taie cubulete mici, dupa care se pun intr-o tava unsa cu margarina si se dau la cuptor pana se rumenesc.

Ciuperci ŕ la grec

Ingrediente: ciuperci, ceapa, ulei, vin, lamaie, verdeata, sare si piper.

Mod de preparare

Ciupercile se curata, se spala si se taie bucati mari. Ceapa taiata marunt se caleste in ulei incins, se adauga ciupercile, vinul si se lasa la fiert.

Cand s-au inmuiat ciupercile se adauga zeama de lamaie, verdeata tocata marunt si se mai fierbe foarte putin. Se pune sare si piper, dupa gust.

Prajitura cu miere si nuci

Ingrediente: bicarbonat, miere de albine, faina, ulei, drojdie, sare, dulceata, nuci, zahar, margarina.

Mod de preparare

Mierea amestecata cu bicarbonatul se pun intr-o cratita si se lasa la foc mic pana se topeste. Se toarna peste faina si se adauga uleiul, drojdia inmuiata si sarea. Se framanta si se lasa o jumatate de ora. Aluatul se imparte in doua si se intind doua foi care se ung cu dulceata de care aveti si se presoara cu nuci si zahar. Fiecare foaie se ruleaza, nu prea strans, si se asaza intr-o tava unsa cu margarina si tapetata cu faina. Se taie felii groase din acea rulada si se dau la cuptor.

 

de pr. Cezar TABARNA si Narcisa BALABAN

.

07 Martie 2006

Vizualizari: 113722

Voteaza:

12 retete de post 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Ioana Petrescu Postat la 2010-02-22 18:51

    Informatii foarte utile! ;)

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE