Decalajul de trei luni intre inceputul anului bisericesc si anul nou are o explicatie simbolica si administrativa. Anul liturgic marcheaza etape duhovnicesti ale cresterii noastre in Dumnezeu. Si la evrei anul bisericesc incepe odata cu luna septembrie. In Biserica Romano-Catolica, anul liturgic incepe cu aproximativ patru saptamani inainte de Craciun.
Putini credinciosi stiu ca la 1 septembrie, crestinii ortodocsi sarbatoresc inceputul anului bisericesc.
Sarbatoarea Indictionului, a inceputului anului bisericesc, este un fel de revelion duhovnicesc. Anul liturgic marcheaza etape duhovnicesti ale cresterii noastre in Dumnezeu. Deci scopul lui este formarea noastra, cresterea lui Iisus Hristos in noi.
Si evreii incep anul bisericesc in luna septembrie
Inceperea anului bisericesc la 1 septembrie este o mostenire din Vechiul Testament. Dumnezeu a poruncit ca poporul evreu sa praznuiasca in mod deosebit luna septembrie, pentru ca acum oamenii culegeau roadele pamantului. In prima zi din aceasta luna, evreii aveau zi de odihna si aduceau Domnului ardere de tot. Mai existau si alte motive pentru care evreii serbau in mod deosebit luna septembrie. In aceasta luna apele potopului au scazut si corabia lui Noe s-a oprit pe Muntele Ararat; Moise a coborat de pe Sinai cu tablele Legii; s-a inceput construirea cortului Domnului; marele arhiereu intra singur o data pe an, in luna septembrie, in Sfanta Sfintelor pentru a aduce jertfa pentru sine si pentru pacatele poporului; ziua intai din septembrie era ziua curatirii si poporul postea; din aceasta luna incepeau sa se numere anii poruncilor Vechiului Testament. Evreii si astazi incep calendarul cu luna Tisri, adica septembrie.
Calendarul "gregorian" sau "stilul nou"
Calendarul bisericesc are la baza calendarul roman numit "Indictionul", cand imparatul sarbatorea cu mare fast ziua in care cucerise Egiptul. Dar acest calendar nu corespundea cu anul astronomic care dura 365 de zile, 5 ore, 48 de minute si 46 de secunde. Prima indreptare calendaristica s-a facut in anul 46 i.Hr. pe vremea imparatului Iulius Caesar. De la numele lui a ramas si numele de calendar iulian. De acest calendar s-au servit Sfintii Parinti la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), cand au stabilit data Pastelui. Insa s-a observat ca acest calendar nu este perfect, pentru ca intre el si calendarul solar exista o diferenta de 11 minute si 14 secunde care, o data la 128 de ani, face ca echinoctiul de primavara sa difere cu o zi.
La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, suprimand zece zile din calendar, astfel incat data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou".
Cu toate ca in anul 1923, la un congres tinut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au hotarat sa renunte la calendarul iulian si sa adopte calendarul gregorian, data Pastilor se calculeaza inca pe baza calendarului iulian, in care echinoctiul de primavara are loc cu 13 zile mai tarziu. De aici neconcordanta cu data Pastelui din Biserica Catolica. Cateva Biserici Ortodoxe nu au indreptat calendarul. Acestea sunt: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusa, Biserica Sarba si manastirile de la Sfantul Munte Athos, cu exceptia Vatopedului. Toate acestea praznuiesc sarbatorile dupa vechiul calendar sau pe "stilul vechi", fiind numiti si "stilisti" sau "calendaristi". Gruparea "stilista" din tara noastra nu este numeroasa, dar si-a creat ierarhie ecleziastica proprie. Cei mai multi credinciosi "pe stil vechi" se gasesc in Moldova, iar centrul lor spiritual este Manastirea Slatioara, de langa Falticeni.
In Biserica Romano-Catolica, anul bisericesc incepe cu duminica cea mai apropiata de 30 noiembrie, deci cu aproximativ patru saptamani inainte de Craciun.
Narcisa BALABAN
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.