Astazi, 12 iulie, se implinesc 95 de ani de cand monahul Nicolae Steinhardt vedea lumina zilei. S-a nascut in anul 1912, in comuna Pantelimon, langa Bucuresti, primind la botez numele de Nicu - Aurelian Steinhardt. Intre anii 1919-1929 a urmat cursurile scolii primare si ale liceului "Spiru Haret", unde l-a avut coleg mai mare pe Constantin Noica. Dupa 1929, a inceput sa frecventeze cenaclul literar "Sburatorul", al lui Eugen Lovinescu, descoperindu-si astfel talentul literar. In 1934, isi lua licenta in drept si litere la Universitatea din Bucuresti si publica primul volum, intitulat "In genul .
A fost condamnat la 13 ani de munca silnica, sub acuzatia de "crima de uneltire contra ordinii sociale". La 15 martie 1960, a fost botezat in inchisoarea de la Jilava de ieromonahul Mina Dobzeu. In timpul detentiei, a fost supus rigorilor comuniste din inchisorile de la Jilava, Gherla, Aiud etc. A fost eliberat in august 1964, incepand o intensa activitate de traducator. O data cu volumul "Intre viata si carti", publicat in 1976, si volumul "Incertitudini literare" (1980), incepea "deceniul operelor de autor".
In anul 1980, intra in obstea Manastirii Rohia, fiind calugarit la 15 august. La manastire, a indeplinit functia de bibliotecar, paralel intensificandu-si activitatea literara, dar si preocuparile legate de viata manastireasca (participarea la slujba, povatuirea pelerinilor si elaborarea predicilor). A trecut la cele vesnice la 29 martie 1989, in Spitalul din Baia Mare, iar la inmormantarea sa, supravegheata de securitate, au reusit sa se stranga cei mai buni prieteni, alaturi de care a suferit nedreptatile regimului dictatorial.
Este autor al numeroase carti, cea mai importanta parte a operei sale aparand postum, dupa 1989, cand regimul dictatorial din Romania a fost inlaturat. Printre acestea, se numara si "Jurnalul Fericirii", care, dupa propria-i marturie, este testamentul sau literar.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.