Judetul Hunedoara mai pastreaza in anumite zone traditii si obiceiuri de mult uitate de catre cei tineri. Sunt obiceiuri specifice asezarii geografice si mai exista locuri unde chiar se respecta cu sfintenie. Taramul romanesc este un taram profund religios, iar ortodoxismul sau este evident in toata existenta lui traditionala.
Din multitudinea de obiceiuri pascale care se derulau in vatra satului traditional s-au mai pastrat pana in prezent doar cateva care se desfasoara incepand din postul Pastelui si pana in prima sau a doua zi de Pasti. Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este cel cunoscut de localnici ca obiceiul steagului.
Este un obicei etnofolcloric din satele zarandene, in special in satele unde se practica mineritul. Este un obicei vechi, practicat de peste 150 de ani in perioada in care mineritul era sub concesiune austro-ungara. In satul Hondol, acest obicei era structurat incepand cu Saptamana Mare a Pastelui si dupa Inviere, in primele trei zile. In Saptamana Mare se strange o ceata de flacai care isi aleg doi conducatori numiti comornic si crai. Flacaii merg in padure si taie un stejar din care confectioneaza o toaca pe care o instaleaza in curtea bisericii din Hondol. Tot in acest timp se instaleaza niste tuburi cu care se pusca cu carbit pentru a alunga spiritele rele din zona. in Saptamana Mare, baietii pazesc toaca ziua si noaptea anuntand prin semnale repetate Invierea lui Isus Hristos. Prin acest gest, flacaii din Hondol se identifica cu strajerii de la mormantul Domnului Isus. intre timp, la casa craiului se confectioneaza steagul de Pasti. Acest steag este format dintr-un bat lung impodobit cu primburi, iar in varf este brodat steagul cu efigia Domnului Isus, sub efigie fiind insemnate doua ciocane mineresti si anul calendaristic. In Duminica Pastelui cand se face slujba, ceata de flacai poarta steagul de la casa unde a fost confectionat pana la biserica, iar dupa slujba, se merge cu el la cimitirul din sat unde i se face si sfintirea. Ceata il poarta pe la mormintele oamenilor, dar numai pe la cei care au facut ceva in viata si sunt demni de acest steag. Dupa ce se face acest ritual se merge pe la casele oamenilor unde se ureaza traditionalul "Cristos a inviat". Acest periplu taranesc se prelungeste pana a doua zi de Paste cand steagul este purtat la toate casele din sat. Se dau in schimb oua rosii, carne de miel si vinars. Toate acestea sunt stranse de comornic si crai in vederea organizarii jocului cetei care are loc la caminul cultural din Hondol. La acest joc participa toti tinerii din sat si se organizeaza o hora a satului. Dupa terminarea jocului steagul este predat la biserica depozitandu-se in clopotnita.
Impuscatul cocosului
Un alt obicei pitoresc, a carui vechime se pierde in negura istoriei, este cel numit "impuscatul cocosului". Acest obicei se mai pastreaza doar in zona Hategului si in comunele din apropiere. Dar unde se respecta in fiecare an este in comuna Densus, in satele Pesteana si Pestenita. Obiceiul are loc in prima zi de Pasti. in saptamana mare se formeaza doua cete de tineri care vor prezenta obiceiul in Duminica Pastelui. Una dintre aceste doua echipe va aduce un cocos, de preferinta negru, si merg la un loc dinainte stabilit in hotarul satului unde se intrec in impuscatul cocosului. Ambele cete sunt formate din trei, patru concurenti. Cocosul se leaga de un pom intr-o livada, iar arbitrul concursului este padurarul satului, posesorul armei de vanatoare. Concursul se desfasoara sub atenta supraveghere a acestuia care ii si invata cum sa traga cu pusca. Au loc mai mult impuscaturi, iar ceata care impusca prima cocosul castiga trofeul, ceata pierzatoare fiind obligata sa organizeze hora satului, care consta in platirea lautarilor, asigurarea mancarii si bautura care trebuie sa fie din plin. Desi obiceiuri necunoscute pentru multi, ele reprezinta istoria si traditiile hunedorene fara de care atestarea noastra istorica ar intampina unele dificultati. Mai sunt multe alte obiceiuri traditionale zonei apartinand Hunedoarei, pe care insa vi le vom face cunoscute cu prilejul altor materiale.
Adrian OLARIU
.
Aboneaza-te la newsletter
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.