In urma cu aproximativ trei saptamani, ZIUA tragea un semnal de alarma, aratand cum guvernele roman si ungar au incercat sa imparta mostenirea lasata de Emanuil Gojdu Bisericii Ortodoxe. Initiativa ar fi fost clar in dezavantajul tarii noastre si ar fi incalcat nu numai testamentul avocatului Gojdu, dar si legile romanesti. Astfel, Guvernul a incercat printr-o Ordonanta de urgenta sa legifereze in Parlament infiintarea unei fundatii publice bilaterale, romano-maghiare, intitulata Fundatia Emanuil Gojdu, care sa se substituie fundatiei private Emanuil Gojdu - infiintata legal in 1996 - si care sa revendice bunurile mostenirii marelui patriot.
Fundatia publica ar trebui sa rascumpere pe bani de la Buget bunurile Gojdu si sub pretextul continuarii operei lui Gojdu, sa selecteze bursieri atat romani, cat si maghiari. Problema mostenirii a fost pusa si in Parlament de deputatul Aurelian Pavelescu, care a initiat dezbateri pe aceasta tema si care a solicitat presedintelui Romaniei medierea conflictului sau refuzul promulgarii ratificarii acordului.
De asemeena, ZIUA a aratat ca Ordonanta este un act anticonstitutional, care incalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase. Initierea acestui proiect s-a facut pe vremea Guvernului Nastase, prin ministrul de Externe de atunci, Mircea Geoana. Acordul a fost finalizat in prezent de catre Guvernul Tariceanu.
Semnalele trase de ZIUA nu au ramas insa fara ecou. Pentru ca ieri Deputatii din Comisia juridica au respins avizarea ordonantei privind Acordul romano-ungar. Ministrul liberal Bogdan Olteanu a urlat ca din gura de sarpe ca se afecteaza interesele Romaniei. Cea mai halucinanta pozitie a fost cea a secretarului de stat in MAE Lucian Leustean care a declarat: "E ca un meci de fotbal intre Brazilia si Lichtenstein. Lichtenstein poate sa castige, sa faca egal sau sa piarda. Sansele ca sa castige cu Brazilia sunt insa minime. La fel de minime sunt si sansele ca partea maghiara sa accepte aceasta interpretare". Politicienii sunt de parere ca ministrul de Externe Ungureanu ar trebui sa-si dea demisia daca Ordonanta va fi respinsa de Parlament. (M.A.B.)
Comisia Juridica a Camerei a respins Acordul romano-ungar
Ministrul Bogdan Olteanu a sarit ca ars sustinand ca se afecteaza interesul Romaniei PD, PC, PSD si PRM au votat contra PNL si UDMR * Liberalul Dragos Ujeniuc l-a apostrofat pe democratul Daniel Buda: "Bravo Buda, sunt sigur ca asta-i primul pas spre fuziune!" * Secretarul de stat in MAE, Leustean, a comparat Acordul cu un meci de fotbal intre Brazilia si Liechtenstein, in care Ungaria e Brazilia!
Deputatii-juristi s-au pronuntat ieri impotriva infiintarii Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu". Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a intocmit raport negativ controversatului Acord romano-ungar care batea in cuie constituirea acestei fundatii, situatia voturilor fiind 11 "impotriva", sapte "pentru" si o abtinere. Decizia Comisiei a fost luata exact in ultima zi, inaintea aprobarii tacite. Respingerea proiectului a fost catalogata instantaneu drept o "gafa politica" de catre ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu. El i-a criticat pe deputatii-juristi si a avertizat ca va cere plenului Camerei retrimiterea la Comisia juridica a proiectului de lege, "astfel incat sa primeasca aviz favorabil". "Interesele Romaniei sunt servite prin aceasta lege care reprezinta singura modalitate de reconstituire a patrimoniului Fundatiei Gojdu", a perorat Olteanu. Raportul negativ dat de Comisia Juridica va cantari insa extrem de greu la votul din plen, punctul de vedere al forului pe marginea variilor proiecte legislative fiind, de regula, respectat de deputati.
Acord neconstitutional
Printre sustinatorii proiectului, pe langa udemeristul Mate Andras, s-au numarat liberalii Dragos Ujeniuc, Petre Ungureanu si Gabor Gheorghe. La polul opus s-au pozitionat democratii coordonati de Daniel Buda, sustinuti de reprezentantii PC, PSD si PRM din Comisie. La inceputul dezbaterilor, conservatorul Petru Calian a solicitat respingerea proiectului pe motiv de neconstitutionalitate. "Cer respingerea acestui proiect legislativ pe motiv de neconstitutionalitate. Pe de alta parte, in problema Gojdu, desi nu este prevazuta negru pe alb nici o suma, noi am aflat ca au fost angajate sume pentru cumpararea unor camere fara sa stim de ce si la ce preturi", a explicat ex-peremistul Calian. Solicitarea conservatorului a fost insa imediat respinsa de reprezentantii forului. Neintelegerile au prins insa amploare in momentul in care, democratul Daniel Buda a sustinut ca Acordul, departe de a reprezenta o clarificare a situatiei, ii pune pe deputati sa aleaga "intre doua rele". "Ministrul Razvan Ungureanu mi-a explicat cum stau lucrurile si am inteles ca trebuie sa alegem intre doua rele", a insistat Buda care a propus doua modificari amendamentului adus recent proiectului de catre presedintele Comisiei, conservatorul Sergiu Andon. In conditiile in care deputatii juristi i-au respins solicitarile, Buda a votat, in final, impotriva Acordului. Rezultatul votului a trezit o serie de animozitati, liberalul Dragos Ujeniuc spunandu-i democratului Daniel Buda: "Bravo Buda, sunt sigur ca asta-i primul pas spre fuziune!".
Tariceanu recunoaste hibele
Surse din arcul guvernamental au informat ca recentele declaratii ale IPS Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, publicate de ZIUA, au trezit ingrijorarea premierului Calin Popescu Tariceanu care a recunoscut ca proiectul prezinta o serie de hibe. "Premierul a recunoscut ca adoptarea prezentului Acord reprezinta anularea Acordului romano-ungar din 1937, singurul temei juridic care da posibilitatea Fundatiei sa recupereze mostenirea Gojdu in integralitatea ei. Si senatorul Theodor Melescanu a ridicat din umeri, declaratiile lui IPS Bartolomeu Anania au provocat un adevarat cutremur", au afirmat sursele citate.
Pavelescu: "E o mare victorie"
Initiatorul dezbaterilor pe marginea cazului Godju, deputatul independent Aurelian Pavelescu, a salutat ieri decizia Comisiei Juridice. "Este o mare victorie inregistrata de Biserica Ortodoxa Romana impotriva Guvernului si un prim semnal ca Acordul nu va fi ratificat de Parlament. Sper ca plenul Camerei si al Senatului sa respinga Ordonanta", a spus el. Pavelescu a mentionat ca eventuala neratificare a Acordului de catre plen il va pune pe ministrul Ungureanu intr-o situatie neplacuta. "In conditiile neratificarii, ministrul Ungureanu ar trebui sa isi dea demisia deoarece neratificarea de catre Parlament a unui acord bilateral este o situatie fara precedent", a specificat el. Pavelescu a solicitat BOR sa isi pastreze pozitia vehementa de sustinere a Fundatiei Gojdu de la Sibiu si a apreciat in mod deosebit punctul de vedere transmis de IPS Bartolomeu Anania, publicat de ZIUA. "Atrag atentia ca nu este decat un inceput si eu am certitudinea ca atat Guvernul, cat si partidele politice din Coalitie fac presiuni mari pentru ratificarea Acordului", a avertizat el. Pavelescu a pledat pentru retragerea Ordonantei de Urgenta chiar de catre Guvern. El a lansat un apel catre Executiv: "Fac un apel catre ministrul de Externe, premier si partidele din arcul guvernamental sa inceteze presiunile asupra parlamentarilor in scopul obligarii acestora de a vota ratificarea Acordului. Cea mai buna solutie ar fi ca Ordonata de Urgenta sa fie retrasa chiar de Guvern". Pavelescu a reiterat apelul catre presedintele Traian Basescu pentru a se implica direct in rezolvarea conflictului dintre stat si biserica pentru a impiedica o confruntare care ar aduce mari deservicii Romaniei. "Este inacceptabil sa existe asemenea manopere la limita fraudei din partea Guvernului in scopul abandonarii acestei mosteniri si deposedarii Fundatiei Gojdu care, pentru Romania, ar putea fi cu mult mai importanta decat fundatia Soros", a concluzionat Aurelian Pavelescu. (Razvan GHEORGHE)
Leustean face sluj in fata Ungariei
Cu scopul de a-i convinge pe deputati de utilitatea proiectului, la lucrarile Comisiei a luat parte secretarul de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Lucian Leustean (foto). Explicatiile secretarului de stat i-au iritat pe pesedisti care i-au catalogat prestatia drept "lamentabila" si "neargumentata". Admirator al sportului rege, Leustean nu s-a dat in laturi sa opereze o comparatie intre fotbal si prevederile Acordului in momentul in care a explicat cum o sa se raporteze partea maghiara la interpretarile date de deputatii-juristi proiectului de lege. "E ca un meci de fotbal intre Brazilia si Liechtenstein. Liechtenstein poate sa castige, sa faca egal sau sa piarda. Sansele ca sa castige cu Brazilia sunt insa minime. La fel de minime sunt si sansele ca partea maghiara sa accepte aceasta interpretare", a explicat savant Leustean
Troc politic pe mostenirea altuia
Semnarea Acordului dintre Romania si Ungaria cu privire la bunurile Fundatiei Gojdu a fost urmata, in mod nefiresc, de ratificarea acestuia prin Ordonanta de Urgenta nr.183/2005. Procedura este suspecta deoarece nu poate fi justificata "urgenta" ratificarii, potrivit Constitutiei. Conform legii fundamentale a tarii, ordonantele de urgenta nu pot fi emise decat in situatii exceptionale: "Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora."
Nemotivand in mod plauzibil necesitatea emiterii OUG 183/2005, ordonanta devine neconstitutionala. Ordonanta a incercat si chiar a reusit sa paralizeze dezbaterile parlamentare pe marginea mostenirii Gojdu, sa puna Parlamentul in fata faptului implinit si totodata sa ofere Ungariei posibilitatea de a trece la actiune si sa puna Romania in fata faptului implinit. Totodata, actul de ratificare, ca act de vointa al reprezentantilor poporului, va putea fi folosit impotriva oricaror actiuni ulterioare de revendicare ale Fundatiei Ortodoxe Gojdu.
In acest context, deputatul Aurelian Pavelescu a realizat "Raportul asupra uzurparii mostenirii lui Emanuil Gojdu de catre Guvernul Romaniei". Parlamentarul a transmis Raportul sau, impreuna cu o scrisoare, presedintelui Traian Basescu cu scopul de a desfiinta actele guvernamentale, urmand ca fundatiei ortodoxe romane sa-i fie recunoscute drepturile legitime.
Prima tradare
"Curtile Gojdu" au reprezentat in cadrul bunurilor lasate de Emanuil Gojdu nu numai un reper simbolic asupra identitatii romanilor si a ortodoxismului, dar si o afacere datorita pozitiilor pe care le detinea in Budapesta. Trei strazi, patru imobile imense si o pozitie privilegiata in inima Ungariei. Gojdu le-a lasat in administrarea capilor Bisericii Romane Ortodoxe din Transilvania si Ungaria. In anul 1993, statul maghiar a intuit ca modul in care a confiscat imobilele Curtile Gojdu era ilegal si putea fi atacat oricand, asa ca a decis rezolvarea problemei printr-o despagubire. Ungurii aveau insa nevoie de un reprezentant al Fundatiei Gojdu pentru a oferi banii. L-au gasit in persoana vicarului de la Gula (Gyula), preot ortodox, Janos, de cetatenie maghiara. Astfel, in 1993, dupa o evaluare ordonata de acelasi vicar, Ungaria a platit 43 de milioane de forinti, aproximativ 120 de miliarde de lei.
Istoria Fundatiei
Fundatia Gojdu a fost infiintata de Andrei Saguna si a functionat timp de 50 de ani de la moartea lui Gojdu, intre 1870-1920, fiind recunoscuta de Austro -Ungaria. In 1920, incalcand Tratatul de la Trianon - care obliga Ungaria sa cedeze mostenirea Gojdu catre Biserica Ordodoxa Romana - statul ungar blocheaza conturile fundatiei si interzice functionarea acesteia. La aceasta situatie se ajunge din cauza unei troc diplomatic prin care partea maghiara, cu doar doua luni inainte de semnarea Tratatului face un troc cu partea romana. Astfel, statul ungar a reusit sa recupereze o serie de bunuri mobile si imobile apartinand comunitatii maghiare din Bucuresti - bunurile Asociatiei Szent Laszlo, Sibiu - Orfelinatul "Terezia" si Sfantu Gheorghe - Fondul de invatamant. Bunurile revendicate de statul ungar au fost evaluate la vremea respectiva la 1,1 milioane de pengo, iar averea Fundatiei Gojdu la peste 2,2 milioane de pengo. Afacerea s-a incheiat fara ca partea romana sa intre in posesia bunurilor aflate pe teritoriul Ungariei. Statul maghiar s-a prelevat de acest troc dupa ce a intrat in vigoare Tratatul de la Trianon.
Dupa tratative indelungate, in 1937 se incheie "Acordul definitiv privind problema Fundatiei Gojdu" intre Romania si Ungaria prin care statul ungar se obliga sa predea Romaniei "intreg patrimoniul Fundatiei Gojdu care se gaseste pe teritoriul Ungariei cu toate drepturile si obligatiile aferente si aceasta pentru ca zisul patrimoniu sa fie pus la dispozitia organului reprezentand Fundatiunea, in acordul cu scopul urmarit prin actul de fundatie. In urma stipulatiunilor Acordului de fata, Fundatiunea Gojdu inceteaza sa existe ca fundatiune ungara". Ungaria a refuzat insa sa puna in aplicare Acordul, iar cel de-al doilea Razboi Mondial a oferit un ragaz binemeritat ungurilor. In timpul negocierilor pentru semnarea Pacii de la Paris in 10 februarie 1947, Guvernul de la Bucuresti a redeschis problema retrocedarii bunurilor Fundatiei Gojdu sub forma de despagubiri platite puterilor invingatoare in cel de-al doilea Razboi Mondial (580 de milioane de dolari la nivelul anului 1947), dar ministrul de Externe, Gheorghe Tatarescu, a fost refuzat categoric. In 1952, Ungaria a nationalizat bunurile Fundatiei Gojdu, in mod ilegal, deoarece, potrivit legislatiei ungare, nu puteau fi nationalizate bunurile care apartineau unor alte state. In conflictul diplomatic dintre Romania si Ungaria privitor la Fundatia Gojdu a intervenit URSS care a fortat Romania sa renunte la orice pretentii. Romania s-a supus. Acordul insa viza bunurile statului roman si nicidecum pe ale fundatiei, adica persoana juridica de drept privat. La acea vreme, diplomatii romani au incercat sa faca pe plac atat rusilor cat si ungurilor, dar acordul lasa posibilitatea Fundatiei de a-si revendica, oricand, bunurile. Era un testament pentru generatiile urmatoare de diplomati care aveau datoria si mijloacele juridice de a restabili un drept al ortodoxiei romanesti.
Gojdu a gandit aceasta fundatie ca pe o trambulina a intelectualitatii romanesti din Transilvania si Ungaria. Averea colosala asigura un plan de afaceri si sponsorizari pe o perioada indelungata, de 200 de ani. Din pacate, cei pe care ii numise sa ii reprezinte in veacuri memoria si vointa au tradat. Praful si cativa banuti, memoria si un monument au mai ramas in picioare din tot ceea ce a oferit Gojdu natiei romane ortodoxe. Restul a fost furat!
O avere care sfida timpurile
Gojdu a lasat mostenire ortodocsilor romani bani, actiuni in mai multe societati bancare ungare si imobile, toate la dispozitia conducerii Bisericii Ortodoxe Romane. Conform documentelor ungare obtinute prin mijloace specifice de reporterii ZIUA, averea Fundatiei Gojdu cuprindea, asa cum reiese din anexa Legii XXI/1940 privind incheierea afacerii Fundatiei Gojdu.
I. Imobile
Imobilul cu teren cu tot din strada Kiraly nr. 13, inscrisa in Cartea funciara cu numarul 34,200
Imobilul cu teren cu tot din strada Dob nr. 16, inscrisa in cartea funciara cu numarul 34,193
Imobilul cu teren cu tot din strada Hollo nr. 8, inscrisa in cartea funciara cu numarul 34,188
II. Bani
Cont curent la Prima Casa de Consemnatiuni Autohton din Pesta cu suma de 658.844 pengo, conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937.
Cont curent la Prima Casa de Consemnatiuni Autohton din Pesta cu suma de 15253 pengo, conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937.
Cont curent la Banca Autohtona cu suma de 3590 pengo conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937.
Bani lichizi in caseria administratorului imobilelor in suma de 629 pengo in urma inventarului din data de 15 octombrie 1937.
III. Actiuni
1. 1831 si jumatate de actiuni la Prima Casa de Consemnatiuni Autohton din Pesta
2. 472 de actiuni la Banca Autohtona
3. Trei actiuni la Concordia - Morile cu Aburi
IV. Obligatiuni "imprumut pentru Razboi"
600 sute de mii de koroane unguresti vechi
V. Sume de recuperat
Datorii ale chiriasilor in data de 15 octombrie 1937 - 2033 de pengo
Aceasta lista a bunurilor a fost intocmita de autoritatile de la Budapesta in urma incheierii unui acord bilateral la Bucuresti in data de 15 octombrie 1937. La doar un an dupa semnarea acordului legiuitorul de la Bucuresti a ratificat-o, in schimb partea maghiara, din motive politice a amanat ratificarea actului pana in vara anului 1940. De la ratificarea de catre Ungaria la doar cateva luni a fost rescrisa harta Europei prin Dictatul de la Viena, iar bunurile Fundatiei din Sibiu si Cluj au reintrat in administrare ungara, astfel, desi exista un acord ratificat de ambii parteneri, executarea decizei nu a mai avut loc.
Gojdu preciza in testamentul sau si modul in care trebuie investiti banii, cum sa fie rotite activele companiilor, practic tot planul de afaceri al unui imperiu financiar care urma sa strabata timpurile, sa ofere celor multi, cu har, dar saraci o sansa in viata spirituala a natiunii noastre. Planul de afaceri al lui Gojdu a fost intocmit pana in anul 2010. Probabil ca Gojdu nu a luat in calcul prin ce framantari si faramitari va trece averea sa, inchipuindu-si ca pana in 2010, intreaga mostenire va fi consumata de bursierii romani ortodocsi. Mai mult ca sigur, acordul romano-ungar urma sa speculeze acest termen limita intr-un fel care va fi lesne de dedus din cele ce urmeaza. (P.N.)
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.