Fenomenul Maglavit

 

S-a estimat ca doua milioane de romani s-au dus la Maglavit in anii 1935-1936

 

Parintele Dumitru Staniloae a scris atunci un lung articol pe aceasta tema, sustinand teza teofaniei, inclus apoi in volumul sau "Ortodoxie si Romanism"

 

Un articol dedicat Maglavitului a publicat in "Vremea", in 1936, si Emil Cioran, "Maglavitul si cealalta Romanie", entuziasmat de fenomenul de misticism colectiv de acolo, in care distingea tineretea sufleteasca a unui popor.

Argetoianu urmarea si el cu atentie fenomenul si nota in "Insemnari zilnice" pe 1 septembrie 1935: "Petrache Lupu nu face rau nimanui, ci dimpotriva, mult bine. A moralizat lumea in tot judetul, oamenii nu mai dracuie, nu mai fura si au devenit mai buni. Au inceput sa mearga si la biserica. La Breasta, unde biserica e in parc, nu-mi aduc aminte sa fi vazut de cand sunt eu, duminica, mai mult de 4-5 femei. Acum biserica e plina de barbati si de femei, de nu poti patrunde intr-insa. Numai de la Breasta s-au dus in cursul verii la Maglavit patru sau cinci autobuze ticsite de lume."

Miracolele lui Petrache Lupu

Intre timp, chiar si ziarul "Dimineata" se arata tot mai putin mefient fata de cele intamplate la Maglavit: "Tot in aceeasi zi veni la Petrache un mosier din Calafat, un oarecare Stan Mucica, care avea o mosie in apropiere. Mosierul l-a rugat (pe cioban - n.n.) sa vie la el la mosie sa se roage acolo lui Dumnezeu pentru ca sa dea ploaie. Petrache l-a refuzat si l-a sfatuit pe mosier sa se duca la mosie, caci peste un ceas va cadea ploaie in regiune. Exact la ora indicata de Petrache a dat ploaia in regiunea mosiei lui Stan Mucica si a durat timp de 4-5 ore, salvandu-i recolta."

Pe 2 octombrie 1935, "Curentul" scria: "Cazul vindecarii femeii Maria I. Bordea a determinat pe un mare numar de stilisti din sus-numita comuna (Tansa, judetul Vaslui - n.n.), de a reveni la calendarul oficial. Se stie ca comuna Tansa este un puternic centru stilist si ca, din cauza nerespectarii calendarului oficial de catre acestia, au avut loc in vara anului 1934 sangeroase incaerari intre stilisti si jandarmi."

Aproape ca nu este zi din luna octombrie 1935 in care "Curentul" - dar si alte ziare - sa nu inregistreze miracole petrecute la Maglavit. Citam din numarul din 7 octombrie: "De curand au sosit la Piatra Neamt o suma de persoane care au fost sa vada pe ciobanul facator de minuni. Pelerinii plecasera cu vagoane speciale si erau in majoritate sateni din comunele din judet. Printre cei plecati era si femeia Elena V. Teodoru cu un copil al ei in etate de sapte ani, de loc din comuna Caciulesti. Copilul nu putea vorbi deloc inca din nastere. Cum l-a vazut pe cioban, copilul si-a recapatat (sic!) vocea si a inceput sa vorbeasca destul de inteles."

Contestat de oamenii de stiinta

Spre deosebire de fostul sau tovaras de guvernare Argetoianu, N. Iorga trateaza cu sarcasm Maglavitul intr-un editorial aparut pe 16 octombrie 1935 in "Neamul Romanesc": "De ce nu se deschid oare portile tuturor caselor de nebuni din Romania, unde sunt atatia oameni buni, religiosi si care au viziuni inca mai curioase decat a "mosului", care cere insistent sa i se puie un scaun in altar, pana ce preotul satului se lasa convins sa nu mai ingaduie pe stapanul Cerurilor sa ramaie in picioare?" O comisie medicala descinsese in septembrie 1935 la Maglavit, prilej pentru C. Cristobald sa relateze in "Zorile": Azi a sosit in localitate, insotit de un stat major de medici, cunoscutul savant neurolog, profesor dr. Gheorghe Marinescu, insarcinat de Ministerul Sanatatii sa faca cercetari la fata locului si sa supuie la un examen fiziologico-psihologic pe Petrache Lupu. Cand comisia s-a apropiat de locul unde predica Petrache Lupu, peste 50.000 de oameni, condusi de mai multi preoti, printre care si preotul Ouatu, de la biserica Ghencea din Capitala, au tabarat cu ciomege si furci, cerand indepartarea doctorilor de Maglavit. (.) Tribuna in care izbutisera medicii sa se retraga in consult cu Petrache Lupu a fost luata cu asalt. Profesorul Marinescu a fost la doi pasi sa fie linsat. El a fost salvat de interventia ciobanului, care l-a obligat insa pe profesor sa tina un discurs multimii, careia sa-i spuna ca si el crede in minune si ca Petrache nu e nebun. Profesorul s-a executat si a dat mana cu ciobanul in vazul tuturor." Acelasi numar din "Zorile" reproduce si parerea, senina si temperata, formulata de neurolog: "Pentru mine nu e nici o indoiala ca Petrache Lupu e un om de perfecta buna credinta, e un halucinat. Nu cred ca el reprezinta realmente un pericol pentru masele lipsite de cultura. (.) Discutia in jurul "faptului" de la Maglavit conduce fatal la aceea a posibilitatii sau imposibilitatii miracolelor, iar oamenii de stiinta si reprezentantii clerului, pornind de la premise diferite, nu se vor intelege niciodata asupra acestui punct." Circa 15 ani mai tarziu, psihologul clujean Nicolae Margineanu va imparti pentru un timp cu Petrache Lupu celula din subsolul fostului Minister de Interne, devenit ulterior sediul comitetului central al partidului totalitar. Si lui Nicolae Margineanu, Petrache Lupu i-a lasat impresia unui om de o desavarsita candoare sufleteasca. Spre deosebire de psiholog, care a ispasit nenumarati ani de inchisoare, Petrache Lupu a fost eliberat dupa cateva luni. Se adevereau astfel previziunile cuprinse intr-un horoscop al ciobanului tiparit in anul 1936 in revista "Vremea", pe o pagina intreaga, de un anonim care preciza ca nu este crestin. Autorul spunea ca Petrache Lupu va trece prin multe incercari - atunci, in 1936, era in culmea gloriei -, va fi chiar privat de libertate, insa va scapa din toate si va trai mult. A trait 87 de ani. Prin anii '70 s-au dus la Maglavit doi ziaristi de la "Magazin istoric" sa-l ispiteasca, insa n-au smuls nici un fel de retractare de la "pasnicul cooperator". Ultimul ziarist care l-a abordat, tot fara succes, in regimul trecut, a fost Ovidiu Ioanitoaia de la "Flacara" lui Adrian Paunescu.

Apreciat la nivel inalt

Lui Petrache Lupu i-a botezat Regele un copil, iar maresalul Antonescu l-a dus cu avionul pe front sa le vorbeasca soldatilor, prilej cu care a prevestit infrangerea Germaniei. Mitropolitul Nicolae Balan l-a introdus in Sf. Altar prin Usile Imparatesti, gest necanonic, prerogativa aceasta fiind rezervata exclusiv episcopilor si Suveranului uns de Biserica. Intr-o carte aparuta in 1940, "Minuni si false minuni", arhitectul Mihai Urzica a respins teofaniile ciobanului de la Maglavit, deopotriva cu "viziunea" viitoarei maici Veronica de la Vladimiresti din 1936, pe care parintele Arsenie Papacioc a calificat-o textual de impostoare. In 1957, fiul presedintelui Duminica al nou-infiintatei gospodarii colective din Maglavit a pus pe foc toate icoanele adunate pentru manastirea preconizata in locul zis "La Buturugi". Tanarul Duminica si-a pierdut vederea pe loc, faptul a produs consternare si satisfactie la Maglavit, iar dregatorii comunisti l-au dus pe autorul sacrilegiului cu avionul in URSS, unde a fost operat de celebrul oftalmolog Filatov.

Dan CIACHIR 

 

.

30 Iulie 2007

Vizualizari: 3722

Voteaza:

Fenomenul Maglavit 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact