Lansata cu prilejul congresului international "Stiinta si Ortodoxia, un dialog necesar", cartea "Dovada lucrurilor nevazute. Ortodoxia si fizica moderna" (Ed. XXI Eonul dogmatic) a arhiepiscopului Lazar Puhalo (foto) (
Sistemele rationaliste si scolastice sfarsesc intr-o fundatura epistemica si ne priveaza, intre altele, de intelegerea lui Dumnezeu ca Iubire; de "intelegerea creatiei din care noi suntem doar o parte" si ca "prin natura noastra preoteasca suntem chemati sa o intelegem si sa o sfintim". Spre deosebire de teologia apuseana, un "exercitiu dialectic", ortodoxia "sustine o transfigurare si o deificare a fiintei unificate intregi, a individului", ferind de orice fel de idolatrie si transformand viata fiecarei zile, avand viu in minte indemnul lui Hristos: "Fiti desavarsiti precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este". Atunci asceza, rugaciunea neincetata devin un mod concret de a fi, cum spunea poetul "contemporan cu Dumnezeu", rostind cu mintea in inima: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul".
Intr-un exemplar exercitiu al spiritului de discernamant, "Vladika" ne aminteste, ca odinioara Sf. Ignatie Teoforul, ca important nu este a te numi crestin, ci a fi crestin. Aceasta insemna sa intelegi Iubirea ca temei ontologic (nu psihologic), ca intrare intr-o alta realitate, cum marturisea Parintele Staniloae: "Am inteles ca iubirea este comuniunea cu Dumnezeu si cu celalalt. Si ca fara aceasta comuniune, lumea nu e decat tristete, ruina, distrugere, masacrare. Daca ar dori numai sa traiasca in aceasta iubire, lumea ar cunoaste viata
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.