Milostenie romaneasca in Tara Sfanta

 

O mai veche cercetare istorica a invatatului si diplomatului roman Marcu Beza mi-a starnit curiozitatea pentru un aspect insolit de darnicie romaneasca: donatiile pentru Sfantul Mormant si asezarile religioase din Tara Sfanta. Catre locurile unde s-a nascut si a pastorit Iisus Hristos s-au indreptat din cele mai vechi timpuri ochii crestinatatii.

 

Cruciadele au mobilizat nu numai elanurile razboinice ale cavalerilor europeni ci si simtamintele si pungile multimilor crestine. Daca Europa crestina nu a fost in stare sa pastreze din punct de vedere militar Sfantul Mormant si Regatul Crucii al Ierusalimului, cel putin in urmatoarele secole a prosperat nostalgia pentru locurile sfinte. Din aceasta mare familie crestina, grijulie pentru soarta Tarii Sfinte, au facut parte din totdeauna si boieri, domnitori si alti romani cu stare din Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.

Daniile lor, in obiecte religioase si de arta pretioase, nestemate, aur si argint, sunt pastrate astazi in tezaurele Bisericii Sfantului Mormant si a Manastirii "Sfanta Ecaterina" din Sinai. Accesul catre aceste comori e destul de complicat, dar cu putina insistenta si mult noroc usile se deschid.

 

Visteria, sau tezaurul Sfantului Mormant se afla in incinta lacasului, inaltat pe colina Golgotei. E locul unde Elena, mama Imparatului Constantin, a descoperit in 325 mormantul lui Iisus. Intre anii 326-335, Constantin a inaltat prima bazilica, in mijlocul unei vaste constructii denumita Anastasis (resurectia). Cruciatii, imediat dupa ce au cucerit Ierusalimul (15 iulie 1099), au simtit datoria sfanta sa dezvolte constructia, noul edificiu fiind consacrat in 1149. Cum ridicarea imensului edificiu necesita resurse financiare enorme apelul catre generozitatea credinciosilor era pe masura. Apelurile au fost receptate si de crestinatatea romaneasca. Astfel din cronica lui Miron Costin aflam de dania lui Stefan cel Mare, care daruieste, in 1446, manastirea moldoveneasca Pobrata "Sfintei cetati a Ierusalimului, Sionul". Intr-un codice intitulat "Bogdania Vlahia", din 1556, Marcu Beza a gasit liste cu tot soiul de marfuri donate de moldoveni Sfantului Mormant si Sfintei Cetati a Ierusalimului (grau, sare, unt, zahar, matase, piper, scortisoare, mazare, lumanari etc.), dar si psaltiri frumos caligrafiate si legate in argint si aur. Ca sa adanceasca milostenia romaneasca, patriarhii Ierusalimului crestin cutreierau, adesea, ei, personal, Moldovalahia. Toate mijloacele erau potrivite pentru a-i indupleca pe credinciosii bogati sa doneze. In cartea "Despre Patriarhii Ierusalimului", Dosoftei relateaza aparitia la Iasi a Patriarhului Theofan cu o franghie in mana, spunandu-i domnitorului roman Vasile Lupu: "Fiule, sugruma-ma, sa nu ma sugrume datornicii.

 

Am vAzut multe evanghelii romanesti, scrise, pictate si cizelate cu argint, donate Sfantului Mormant, intre ele impresioneaza evanghelia domnitorului Matei Basarab, cu portretele domnitorului si al sotiei sale Elena. Sub portrete, inscriptia in greceste care spune: "Ruga preaevlaviosului Domn Io Matei Basarab Voevod al Moldovlahiei Daciei si a preaevlavioasei Doamne Elena".

Nu e singurul domnitor care a trimis Evanghelii la Sfantul Mormant. Doua Evanghelii, scrise pe pergament, cu coperti in arama lucrata, provin de la curtea domneasca a lui Petru Rares si sotiei sale Doamna Elena. Pe prima fata a copertilor ambelor Evanghelii se vede Iisus inaltandu-se din mormant. Impresionanta este si sabia Domnitorului Constantin Brancoveanu. Are forma usor curbata, manerul e din ivoriu si poarta o inscriptie in limba greaca: "Tu rege neinvins, cuvant al lui Dumnezeu, stapanitor peste tot."

 

Multe danii trimise sau oferite de pelerini romani Sfantului Mormant au ajuns sa impodobeasca si alte asezaminte religioase crestine din Tara Sfanta. Marcu Beza povesteste surpriza avuta pe Muntele Ispitei, unde, la Manastirea Sarandarico, a citit pe o toaca inscriptia: "Aceasta toaca o dau la Sfantul Mormant eu Manolachi Barbu din Barlad, 20 septembrie 1882". Voi reveni cu fotografii si cu o relatare mai consistenta. Pana atunci o idee pentru ministrul Iorgulescu: de ce nu o expozitie la Bucuresti cu aceste valori muzeale nevazute de marele public?

 

Tesu SOLOMOVICI 

.