Pentru Sf. Maxim, cunoasterea lui Dumnezeu - epistemologia, de care se ocupa dogmatica - e o problema de spiritualitate teologica, o problema in care se pune in discutie desavarsirea si transcenderea fapturii rationale sub razele infinite ale dumnezeirii
Cunoasterea lui Dumnezeu, in vederea unirii cu El, asa cum o demonstreaza experienta umana, in general si viata crestina, in special, este experiata ca iubire, ori nu putem iubi cu adevarat decat pe cine cunoastem cu adevarat. In acelasi mod, nu putem cunoaste cu adevarat decat pe cei pe care ii...
Cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii - invataturi duhovnicesti ale Sfantului Tihon din Zadonsk.
Marele parinte al Bisericii, Sfintitul Athanasie al Alexandriei, spune ca este neaparat nevoie sa repetam tot ce este in stransa legatura cu mantuirea noastra. A pierde din vedere momentele esentiale poate deveni o piedica mantuirii noastre
Predicatorul ramas fara egal in toata istoria crestinismului, nu a facut din temele dogmatice subiecte speciale, nici pentru Omiliile, nici pentru celelalte lucrari ale sale, desi aproape nu e latura a invataturii de credinta
Daca cunoasterea intelectuala, afirmativa si negativa, e un produs mai mult al gandirii teoretice, iar in cea apofatica sporesc oamenii duhovnicesti, aceasta a treia cunoastere se impune tuturor crestinilor
Pentru spiritualitatea rasariteana, problema cunoasterii lui Dumnezeu este una presanta, existentiala, de gradul si intensitatea ei depinzand, pe de o parte, amploarea eforturilor ascetice ale credinciosului, iar pe de alta parte
Cunosterea lui Dumnezeu se realizeaza pe cale naturala si supranaturala. Potrivit traditiei patristice, exista o cunoasterea naturala a lui Dumnezeu, catafatica, ce porneste de la creatie catre Creatorul ei
Cunoasterea/vedere a lui Dumnezeu este culmea urcusului duhovnicesc inceput de om prin convertirea sa duhovniceasca; prin asceza teantropica, omul incepe mai intai sa-si desprinda puterile fiintei sale bolnave din lumea in care se afundasera urmand patimilor; apoi, intr-un al doilea timp al...
In vechime, când credinţa în Hristos era comună tuturor şi copiii erau obişnuiţi încă din cea mai fragedă vârstă să se roage lui Dumnezeu şi să trăiască prin El, tinerii puteau frecventa şcolile în care se preda teologia ştiinţifică, fiindcă erau deja pregătiţi în anii...
Încă nu a cunoscut pe Dumnezeu cel ce nu se minunează de Dumnezeu.
Problema adevarului si a cunoasterii, adica modul in care Dumnezeu poate fi cunoscut, este fundamentala in teologie. Cunoasterea lui Dumnezeu a constituit o preocupare a marilor teologi inca din primele secole ale existentei bisericii.
De nimic nu are nevoie omul, pentru a cunoaste pe Dumnezeu, decat de vointa. Dupa cum spun Parintii, omul sa dea vointa pentru a lua putere. Puterea de a cunoaste pe Dumnezeu este imprimata in insasi chipul dumnezeiesc al omului, ca persoana apta de a intra in comuniune si dependent de alte...
Ascultarea de Dumnezeu se manifestă prin ţinerea poruncilor Lui. Postul creştin este un timp liturgic, de nevoinţă, ce ne oferă putinţa curăţirii trupeşti şi sufleteşti. În cateheza ce urmează aflăm despre scopul şi importanţa postirii în viaţa creştinului.
Dumnezeu este atotstiutor, pentru ca este existenta totala sau existenta din care se explica existentele nedepline, care ca atare toate isi au sensul in El. Lumina reprezentata prin atotstiinta este lumina prin sine si ea le lumineaza pe toate
Poate nimic nu caracterizeaza mai mult teologia ortodoxa rasariteana, decat acea subtila metoda de cercetare care ii este proprie, avandu-si originile in gandirea inalta si in simtirea profunda a Sfintilor Parinti si care a fost cunoscuta sub denumirea de apofatism
Ingerii, prin insasi menirea lor, sunt creati ca sa fie intr-o stransa solidaritate si comuniune cu oamenii, slujind mantuirea acestora. Intreaga creatie, de altfel, este intr-o stransa solidaritate cu omul si este adusa la existenta pentru a revela pe Dumnezeu si pentru a participa
Teologia nu este o stiinta in sensul in care fizica sau matematica sunt definite de omul modern ca stiinte. Dumnezeu nu este un obiect al curiozitatii intelectuale sau al cercetarii stiintifice. Dar, daca totusi cineva ne-ar pune intrebarea
Trebuie sa se stie ca Dumnezeu stie totul dinainte dar nu le predestineaza pe toate. Cunoaste mai dinainte pe cele ce sunt in puterea noastra, dar nu le predestineaza. El nu voieste sa se faca raul si nu forteaza virtutea. Prin urmare predestinarea este opera poruncii
Dupa etimologia greceasca inseamna iesire din sine, sau in afara de sine. Prin urmare atunci cand spunem mistic, aceasta presupune neaparat o iesire din sine, o depasire a sa daca tinem socoteala de cei doi factori: dumnezeiesc si omenesc, care participa in extaz, si in viata mistica in general...
Cunoasterea lui Dumnezeu si a tainei mantuirii in Biserica nu are deloc ca instrument intelegerea noastra naturala, ci inima transfigurata prin harul Sfantului Duh, care o face sa asculte de Cuvantul lui Dumnezeu transmis prin Biserica
In doctrina sa despre Dumnezeu, Biserica Ortodoxa a incercat intotdeauna sa apere o antinomie fundamentala. Ceea ce Sfantul Pavel a spus despre crestin poate fi afirmat, de asemenea, la un alt nivel, despre Dumnezeu insusi: El este necunoscut si totusi binecunoscut