Sfantul Mucenic Haralambie a trait in vremea imparatiei lui Sever (193-211) si s-a facut vestit cu puterea credintei sale si cu ravna in propovaduirea lui Hristos. Si era acest episcop in Magnezia, din Asia, iar mai-marele cetatii era Luchian dregatorul. Deci, acesta, nesuferind cuvintele si zelul propovaduirii batranului episcop, a poruncit ostasilor sa fie prins si, dus fiind la judecata inaintea lui Luchian, Sfantul a marturisit cu stralucire si fara frica, pe Hristos; drept aceea, dregatorul a poruncit sa fie dezbracat de hainele sale si, dupa ce i-au jupuit tot trupul, cu unghii de fier, i-au taiat fasii de piele de pe trup. Iar Sfantul Haralambie, rau ranit, a zis: "Multumesc voua, fratilor, ca, strujind trupul meu cel vechi si batran, m-ati innoit, imbracandu-mi sufletul cu haina cea noua a suferintelor pentru Hristos".
Si, vazand cei de fata rabdarea Mucenicului in atatea chinuri si neincetatele lui rugaciuni pentru toti, multi din ei, barbati si femei, s-au lepadat de idoli si au crezut in Hristos; iar dregatorul, cercetandu-i si chinuindu-i, fara mila pe acestia, a poruncit sa li se taie capetele.
Deci, istovit de atatea cumplite chinuri pe care a trebuit sa le indure, a fost osandit la moarte, prin sabie. Si Sfantul Haralambie s-a mutat la Domnul, dandu-si sufletul in temnita, asteptand sa i se taie capul, si s-a numarat cu Sfintii.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.