Arhitectura profana - palatele imperiale


Arhitectura profana - palatele imperiale

Marele Palat si constructiile inconjuratoare

Pana in a doua jumatate a secolului al X-lea, Marele Palat a fost obiectul unor adaugiri si refaceri, care i-au modificat simtitor aspectul. Ca si in domeniul arhitecturii religioase, Vasile I a vrut sa arate prin amploarea constructiilor ca domnia lui insemna inceputul unei innoiri. Pentru a-si asigura legatura cu palatul pe care l-a ridicat la Mangana, el a amenajat un intreg cartier pe locul fostului Tzykanisterion, poruncind daramarea acestuia. Aici s-a zidit Biserica Noua, cu dependintele sale, Vistieria si Economatul. Mai spre rasarit s-a construit un alt Tzykanisterion, mai mare decat cel dinainte.

El era legat de Nea prin doua galerii care incadrau o gradina plantata cu arbori si impodobita cu fantani arteziene. Alte edificii au fost cladite mai aproape de malul marii. Nu departe de Chrysotriclinium, Vasile I a pus sa se ridice un Kenurghion, nume care arata el insusi o vointa de reinnoire. Era o sala de forma bazilicala cu saisprezece coloane, deasupra careia se ridica o cupola la est si ai carei pereti erau decorati cu mozaicuri reprezentand campaniile militare ale imparatului.

Sub Constantin al VII-lea Porfirogenetul, Roman Lekapenos, Nichifor Focas si Ioan Tzimiskes s-au efectuat felurite lucrari de amenajare sau de restaurare. Ici si colo au fost adaugate paraclise, altele au fost marite si decorate.

Nichifor Focas, spre a se pune la adapost de razmerite, isi construi departe de hipodrom si de Sfanta Sofia, centre ale vietii publice, un mic palat bine aparat, langa Bucoleon, lipit de zidul maritim, in care era greu de patruns si ale carui usi si coridoare secrete ofereau posibilitatea de evadare, in caz de mare primejdie.

La sfarsitul secolului al XI-lea sau in cursul celui de-ai XII-lea s-a ridicat, la vest de Chryso-triclinium, un palat numit Musrutas, dupa cuvantul arab masruta (bolta). Era o imitatie dupa constructiile seldgiucide din Anatolia, ceea ce 1-a facut sa capete numele de " Casa turceasca ". Acoperisul era alcatuit din numeroase cupole cu pandantivi in forma de stalactite, care fusesera colorate in asa fel incat sa evoce un curcubeu. Scara era impodobita cu dantelarii. in seductia pe care Asia o exercita asupra Bizantului, turcii urmasera persilor si arabilor !

Palatul Mangana

In toate epocile, imparatii si-au ridicat palate noi in afara Marelui Palat si a imediatei lui vecinatati. Vasile I si-a construit o "locuinta orbitoare" cu cinci etaje, in partea de rasarit a orasului, in cartierul pe atunci retras si aerisit, Mangana (adica al arsenalului masinilor de razboi). De aici se deschidea una dintre cele mai frumoase privelisti asupra tarmului Asiei. Spre sud-vest se iesea prin gradini in cartierul noului Tzykanisterion, la Marele Palat. Isaac al II-lea Anghel (1185-l195) a poruncit sa se darame palatul Mangana. Sapaturile efectuate de regretatii Demangel si Mamboury au scos la iveala puternicele temelii care masurau peste saizeci de metri lungime pe patruzeci de metri latime: ele cuprindeau o mare cisterna cu trei nave acoperite fiecare de unsprezece calote.

Palatul Blachernelor

Alexis I a dorit sa paraseasca uneori Marele Palat, devenit prea vetust la sfarsitul secolului al XI-lea, precum si centrul Constantinopolului, prea agitat si inghesuit. El si-a ridicat un palat in capatul de nord-vest al orasului, langa zidurile de aparare. Intr-un cartier mult mai sanatos si mai placut, al Blachernelor, pe care Heraclius il inglobase in zidurile orasului, in apropiere de vestitul sanctuar zidit intru cinstirea Nascatoarei de Dumnezeu unde se pastra valul, sau omoforionul Fecioarei. Unii imparati, ca Leon I (457-474) si Anastasie (491-518), precum si altii desigur, construisera ca anexa a bisericii o serie de apartamente somptuoase in care se celebrau serbari si se dadeau banchete, cum ar fi ospatul din ziua "Curatirii Fecioarei" sau in-timpinarii Domnului, la 2 februarie. Alexis I a amenajat un adevarat palat, a carui splendoare a produs o foarte puternica impresie asupra conducatorilor primei cruciade cand imparatul ii primi aici, in 1096.

Nepotul sau, Manuel I Comnenul (1143-l180), a ridicat in vecinatate un alt palat, mai vast si mai luxos. Eude de Deuil si Benjamin de Tudela ne-au lasat despre el descrieri ce vadesc cat de impresionati au fost. De la etajele de sus se puteau admira orasul, Cornul de Aur si campia. Pentru a se nivela terenul a fost nevoie sa se construiasca in depresiune, la est, inalte galerii boltite, de caramida, dintre care multe au ramas pana in zilele noastre ingropate. Ele amintesc de acelea din palatul de pe Palatin sau de termele imperiale de la Trier. De jur imprejur se intindeau curti cu porticuri si gradini. La Constantinopol palatul acesta era numit "palatul imparatesei germane ", deoarece Manuel il ridicase in onoarea primei sale sotii, Bertha de Sulzbach, cumnata imparatului Germaniei, Conrad al III-lea. El dadu aici serbari fastuoase, cu concerte, spectacole de dans, curse de cai si de care, si turnire dupa moda apuseana. Tot aici l-a primit pe regele Frantei, Ludovic al VII-lea.

In afara zidurilor cetatii imparatii aveau un palat inconjurat de un teren de vanatoare, Philo-pation, din care Alexis Comnenul si-a facut un fel de "Vincennes", dupa fericita expresie a lui Rene Janin.

C. Delvoye

.

04 Iunie 2008

Vizualizari: 1424

Voteaza:

Arhitectura profana - palatele imperiale 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE