Biserica Sfintilor Apostoli din Tesalonic, alaturi de Biserica Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir, Biserica Sfantul Grigorie Palama, Biserica Rotonda si Biserica Sfanta Sofia, se numara printre cele mai cunoscute locasuri de cult bizantine aflate in acest oras. Biserica Sfintilor Apostoli este situata in partea de vest a centrului istoric al Tesalonicului, pe strada Olimp, in imediata apropiere a zidurilor medievale ale orasului.

Numele modern al edificiului, "Biserica Sfintilor Apostoli”, nu apare in documente pana in secolul al XIX-lea. Se crede ca acest nume se intemeiza pe traditia care afirma ca locasul de cult initial cuprindea 12 turle, simbolizandu-i pe Apostolii Mantuitorului.

De altfel, toate dovezile si marturiile istorice arata ca aceasta biserica a fost la origine catoliconul unei manastiri inchinate Maicii Domnului. Pe de-o parte, pastrarea pana in zilele noastre a unui turn si a unui bazin pentru apa, in imediata apropiere a bisericii, arata existenta unui ansamblu manastiresc, iar pe de alta, prezenta unui tablou votiv, in cadrul programului iconografic, ce il infatiseaza pe unul din ctitori, oferindu-i biserica Maicii Domnului, arata ca biserica este inchinata Nascatoarei de Dumnezeu. Unii istorici au spus ca ar putea fi identificata cu Manastirea Maicii Domnului Gorgoepikoos.

O inscriptie aflata deasupra usii principale a bisericii si trei monograme situate in exteriorul capitelurilor de pe fatada de vest a bisericii, ne arata ca biserica a fost construita intre anii 1310-1314 de Patriarhul Nifon I al Constantinopolului. O alta inscriptie pastrata pe zidul de est, pe langa Patriarhul Nifon I, aminteste ca al doilea ctitor pe ucenicul acestuia, egumenul Pavel.

Edificiul prezinta elemente arhitecturale specifice arhitecturii din perioada Paleologilor. Planul bisericii este in forma de cruce inscrisa, cu cinci cupole si patru coloane de sustinere. In partea exterioara, la est, s-au pastrat doua mici capele. Proportiile armonioase, impreuna cu diversitatea elementelor morfologice, ne arata un intreg bine proportionat si rafinat. La exterior, biserica pastreaza numeroase motive decorative din caramida.

Pentru decoratia picturala interioara au fost folosite atat tehnica mozaicului, cat si cea a frescei. Ambele forme sunt de mare importanta artistica si istorica.

Mozaicul aflat in Biserica Sfintilor Apostoli din Tesalonic reprezinta unul dintre ultimele exemple ale mozaicului bizantin (totodata ultimul de acest tip din acest oras) din perioada ce precede ocupatia otomana. Mozaicul a fost relizat cu sprijinul Patriarhului Nifon I, stiind faptul ca o lucrare de asemenea calitate si anvergura era extrem de costisitoare si la vremea aceea.

 

Intentia Patriarhului a fost sa decoreze partea superioara a bisericii cu mozaic iar partea inferioara cu placi de marmura, dupa modelul bisericilor din Constantinopol, in special Chora, pe care se pare ca a avut-o drept model.

In cupola principala, mozaicul il in fatiseaza pe Hristos Pantocrator, inconjurat de zece proroci. Mai jos, pe pandantivi sunt prezente chipurile celor patru Evanghelisti, iar, la baza turlei, se gaseste Sfanta Mahrama.

In absise si pe peretele vestic intalnim scene ale raznicelor Imparatesti. Nasterea si Botezul Domnului sunt pictate in abisda sudica. Schimbarea la Fata si Intrarea in Ierusalim pe latura de apus, in timp ce Coborarea la Iad si Crucificarea se gasesc in absida nordica. Pe peretele vestic este pastrat un fragment din scena Adormirii Maicii Domnului.

Picturile murale ce completeaza decoratia bisericii prezinta o valoare similara. Acestea au fost inspirate de Avva Pavel, care a urmat programul iconografic propus de Patriarhul Nifon, dupa cum reiese din unitatea conceptiei decorative ca intreg. Frescele vadesc influenta artei iconografice constantinopolitane, forte probabil, lucrarile putand fi executate de o echipa de mesteri veniti din capitala Bizantina. (probabil aceeasi cu cea care a impodobit Biserica Chora) Frescele au fost realizate sub patronajul egumenului Pavel, dupa 1314 sau in perioada 1328-1334.

Absida altarului si proscomidiarul au ramas nepictate. Partile inferioare ale zidurilor sfantului altar, ale naosului si pronaosului, au fost impodobite cu chipuri de ierarhi si diaconi, pustnici, martiri si sfinti militari. Partile superioare ale zidurilor arcadei si pronaosului prezinta scene din Vechiul si Noul Testament, din viata Maicii Domnului, din cea a Sfantului Ioan Botezatorul, precum si scene inspirate de textele cantarilor.

 

Asemenea multor biserici bizantine din Grecia, Biserica Sfintilor Apostoli a fost transformata in moschee in timpul ocupatiei otomane. Incepand cu anii 1520 – 1530 biserica a fost transformata in moschee de catre Cezeri Kasim Pasa, de la care si-a primit numele. Moscheea mai era cunoscuta si sub numele Soguk Su Camii (moascheea cu apa rece), datorita bazinului aflat in apropiere. In aceasta perioada a fost distrusa cea mai mare parte programului iconografic al bisericii.

Locasul de cult a fost inapoiat crestinilor la scurt timp dupa eliberarea Tesalonicului (1912). Au fost intreprinse lucrari importante de restaurare si conservare incepand cu 1926, apic intre anii 1940-1941. Dupa cutremurul din 1978 au fost efectuate lucrari de refacere a acoperisului, cat si de curatare si restaurare a mozaicului si pictucturii murale care s-au pastrat.  In prezent Biserica Sfintilor Apostoli din Tesalonic este biserica parohiala.

Radu Alexandru