Dohiariu, marea ctitorie a lui Alexandru Lapusneanul

Dohiariu, marea ctitorie a lui Alexandru Lapusneanul Mareste imaginea.

Intr-o dupa-amiaza, am ajuns la Manastirea Dohiariu. Parintele staret statea pe o bancuta sub un umbrar in fata manastirii. M-am dus sa iau binecuvantare si i-am spus ca sunt din Romania. Atunci a oftat si a zis: „Trei manastiri din Romania erau candva inchinate la Dohiariu. Nu imi trebuie proprietati sau averi, dar doresc sa pot sa slujesc in bisericile lor“. Este singurul staret athonit care mi-a spus atat de deschis ca isi doreste inapoi metocurile din Romania.

Respectand, dupa cum deja v-ati obisnuit, ordinea ierarhica a manastirilor Sfantului Munte Athos, am ajuns, iata, la cea de a 10-a: Manastirea Dohiariu. Aceasta este situata in sud-vestul peninsulei, la mare, intre arsanaua (portul) Manastirii Zografu si Manastirea Xenofont. Aici se praznuieste hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil (8 noiembrie).

Dupa traditie, Manastirea Dohiariu a fost fondata de Cuviosul Eftimie, undeva la jumatatea secolului 10. Impreuna cu alti cativa parinti, el s-a asezat mai intai nu departe de locul unde acum este portul Daphne, principalul punct de acces in Sfantul Munte. Traditia mai spune ca acest cuvios Eftimie era ucenicul Sfantului Athanasie Athonitul si, pe cand era in Marea Lavra, avea ascultarea de dochiar, ceea ce la noi s-ar traduce prin chelar. De aici si numele manastirii intemeiate de el. Din cauza piratilor, parintii s-au imprastiat, insa cativa, impreuna cu parintele Eftimie, s-au stramutat in locul de acum.

Manastirea Dochiariu

In cel dintai typikon al Sfantului Munte, Manastirea Dohiariu ocupa locul 20. Apoi, in anul 1046 (cel de al doilea typikon), ea se afla pe locul 10 intre cele 18 manastiri existente in Athos la acel moment, iar in 1394 (cel de al treilea typikon), pe locul 11 intre cele 25 de manastiri de atunci.

De-a lungul istoriei, manastirea a trecut prin nenumarate incercari, insa Dumnezeu i-a trimis mangaiere de fiecare data. In secolul 14, ea a primit sprijinul imparatului bizantin Ioan al V-lea Paleologul, cat si al craiului Serbiei Stefan al IV-lea. Un act din anul 1092 pomeneste de ajutorul substantial dat de un nobil Nicolae, care a ajuns mai tarziu staretul manastirii, cu numele Neofit. In acest document se precizeaza ca hramul manastirii a fost dintru inceput al Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, insa, alte surse, mai tarzii, indica faptul ca hramul initial ar fi fost Sfantul Nicolae si, abia mai tarziu, dupa vestita minune savarsita de Sf. Arhanghel Mihail, manastirea ar fi luat hramul pe care il are si astazi. Vom reveni, nadajduim curand, cu aceasta istorisire.

Si pentru ca vorbeam de ctitori, trebuie din nou sa spunem ca voievozii Tarilor Romane au ajutat si aici foarte mult. Este vorba de Vlad Calugarul, care, prin hrisovul sau din 24 martie 1490, acorda un ajutor anual de 3000 de aspri, de Radu cel Mare, de evlaviosul domnitor Neagoe Basarab si apoi de Vlad Vintila. Radu Paisie este cel care a crescut ajutorul la 6000 de aspri prin hrisovul sau din 26 februarie 1536.

Osandit pe nedrept si pripit de multi dintre noi, in baza unor texte literare pe care eu, unul, le consider prea putin documentate, Alexandru Lapusneanul rabda si dupa moarte o imagine dezonoranta si neconforma cu realitatea istorica. Putini stiu ca Alexandru Lapusneanul si de sotia sa, doamna Ruxandra, sunt intre principalii ctitori ai Manastirii Dohiariu, care, dupa cum spune actul, ajunsese in asa stare ca „parintii n-aveau unde nici capul sa si-l plece“. El a refacut biserica din temelii si a zugravit-o prin grija Mitropolitului Moldovei de atunci, Teofan al II-lea, de altfel el insusi ingropat aici, unde a trait ca simplu monah pana la sfarsitul vietii, dupa ce s-a retras din scaunul mitropolitan.

Manastirea Dochiariu

Pisania bisericii glasuieste: „Aceasta sfanta si faimoasa biserica a dumnezeiestii manastiri a preamaritilor conducatori ai ostilor ceresti Mihail si Gavriil, pe nume Dohiariu, s-a ridicat din temelii si a fost impodobita cu concursul si cheltuiala prea evlaviosului Io Alex. Voievod al intregii Moldove, egumenind Kir Teofil ieromonah, Ind XI, 1567“. Voievodul este pictat in biserica impreuna cu cei doi fii ai sai, Constantin si Petru, si cu sotia sa, doamna Ruxandra, iar in dreptul sau sta scris: „In Hristos cucernic si credincios domn al intregii Moldovlahii Ioan Alexandru Voievod si ctitor al acestei sfinte manastiri“.

Va rog, asadar, sa-l privim pe Alexandru Lapusneanul in lumina faptelor sale certe si sa nu uitam cum singur s-a numit pe sine: „in Hristos cucernic si credincios domn“.

In 1568, dupa trecerea la Domnul a marelui voievod, neputand achita taxele impuse de sultan (Sultanul Selim), parintii de la Dohiariu au cerut din nou ajutor. Doamna Ruxandra a rascumparat toate averile manastirii si a refacut toate cladirile, trapeza si chiliile, platind incredibila suma de 165.000 de aspri! A cerut, in schimb, vesnica pomenire pentru ea si familia sa. La numai cateva luni, doamna Ruxandra, marea binefacatore a Manastirii Dohiariu, s-a stramutat la vesnicele locasuri, acolo unde intreaga viata isi agonisise comori nestricacioase.

In 1628, sau poate 1629, postelnicul Ianache a inchinat Manastirii Dohiariu, ctitoria sa, Manastirea Slobozia, cu toate proprietatile, insumand vreo 12 mosii. Inchinarea a fost confirmata mai tarziu si de Matei Basarab, care i-a adaugat si alte proprietati. In 1652, comisul Apostolache, fratele lui Ianache, a inchinat si el propria manastire din jud. Prahova, care ii poarta numele pana astazi, iar la 1 februarie 1726 manastirea a mai primit un metoc din partea jupanesei Stana Doiceasa.

Manastirea Dochiariu

In manastire se pastreaza multe sfinte moaste, inclusiv o particica din lemnul Sfintei Cruci, iar biblioteca contine multe incunabule, carti rare si editii princeps, peste 500 de manuscrise, din care 62 pe pergament. Cel mai de pret odor al Manastirii Dohiariu este insa icoana Maicii Domnului facatoare de minuni numita Gorgoepicusa sau Grabnic-Ascultatoarea.

Gorgoepicusa - Icoana Maicii Domnului Grabnic-Ascultatoarea

In 1664, un monah pe nume Nil, avand ascultarea de trapezar (trapeza unei manastiri este sala de mese), obisnuia sa vina de la bucatarie tinand in mana faclia aprinsa care scotea un fum negru si neplacut. Astfel, el trecea pe langa o icoana mare a Maicii Domnului, pictata In fresca pe unul din peretii exteriori ai trapezei. Se pare ca ea dateaza din perioada restaurarii catoliconului (biserica mare) de catre Alexandru Lapusneanul. In neglijenta lui, parintele Nil apropia foarte tare faclia de icoana Maicii Domnului, cand trecea prin dreptul ei, si o afuma, Innegrind-o.

Odata, pe cand se Intampla asa, a auzit o voce care i-a spus: „Monahule, nu mai afuma icoana mea!“. Crezand ca cineva glumeste pe seama lui, nu a luat seama si si-a vazut de treaba mai departe.

Manastirea Dochiariu

Dupa cateva zile, continuand sa atinga icoana cu faclia care scotea mult fum, fiind facuta cu rasina, a auzit din nou o voce ca de tunet, care i-a strigat de sus: „Monahule nesimtitor, cand n-ai sa mai necinstesti icoana mea?“ Dupa ce a auzit vocea Infricosatoare, parintele a orbit. A stat apoi mult timp facand pocainta, cu frica si cu lacrimi, In fata icoanei Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, iar In cele din urma dobandi iertarea mult dorita. Maica Domnului i-a grait bland si cu dragoste de mama: „Monahule, rugaciunile tale au fost primite. Esti iertat si vei vedea din nou. Spune-le parintilor si fratilor care se nevoiesc aici ca sunt Maica lui Dumnezeu Cuvantul, a doua dupa Dumnezeu, ocrotitoarea Sfintei Manastirii acesteia, a Arhanghelilor si a Sfantului Ierarh Nicolae. Sa vina catre mine In orice nevoie si-i voi asculta pe ei, si pe orice crestin ortodox ce va veni catre mine cu evlavie, caci eu sunt grabnic ascultatoare (Gorgoepikoos).

Dupa aceasta Intamplare, parintii au blocat culoarul acela, asa Incat nimeni sa nu mai treaca pe acolo, ci sa poata sta sa se roage In fata sfintei icoane, iar mai tarziu au construit un paraclis In cinstea Maicii Domnului Grabnic-Ascultatoarea, In care au asezat o copie a frescei, ferecata In aur si argint.

Silviu-Andrei Vladareanu
Lumea credintei, anul III, nr 4(21)

29 Iunie 2012

Vizualizari: 8058

Voteaza:

Dohiariu, marea ctitorie a lui Alexandru Lapusneanul 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE