Manastirea Ikosifinissa este o veche manastire ortodoxa aflata pe Muntele Pangeon - Pangaion, prefectura Kavala, Grecia. Asezata pe coasta de rasarit a muntelui, Manastirea Ikosifinissa pastreaza o serie de manuscrise antice, cat si o bisericuta inchinata Izvorului Tamaduirii, datand inca din secolul al VI-lea.
Manastirea este zidita la altitudinea de 753 de metri, pe una dintre culmile impadurite ale Muntelui Pangeon. De pe zidurile manastirii, o minunata priveliste cuprinde parca totul: campiile Serres si Drama, insulele Thassos si Samothrace, cat si muntii Falakros, Athos si Olimp.
Manastirea se afla situala langa drumul ce leaga intre ele localitatile Serres si Kavala. Prefectura greceasca numita Kavala se gaseste la marginea Macedoniei de Est si este una dintre cele mai interesante regiuni din Grecia, numarandu-se printre cele mai populare destinatii de vacanta din spatiul mediteranean.
Kavala este punctul de pornire al crestinismului pentru Grecia si Europa. Aici a calcat pentru intaia oara Sfantul Apostol Pavel, in anul 49, si tot aici sfantul a tinut prima sa predica. "Aici au poposit Sfintii Apostoli Pavel si Sila, in prima lor calatorie apostolica, spre Filippi" Aceasta este inscriptia de pe o coloana din marmura din biserica Manastirii Sfantul Sila, aflata la o distanta de numai trei kilometri de centrul orasului Kavala.
Odata cu sfarsitul dominatiei otomane, intre anii 1815-1890, intr-o perioada de neincetate reforme si schimbari, in prefectura din imprejurimi vor fi zidite nu mai putine de 33 de biserici post-bizantine. De asemenea, toate vechile locasuri de rugaciune vor fi reparate si restaurate.
Manastirea Panaghia Ikosifinissa - scurt istoric
Manastirea inchinata Intrarii in Biserica a Maicii Domnului a fost construita undeva in secolele IV-V, de catre Sfantul Cuvios Gherman. Aceasta manastire este cel mai mare si mai important locas monahal din Mitropolia greceasca Drama.
Potrivit documentelor vremii, episcopul Sozon de Filippi, care a luat parte la al Patrulea Sinod Ecumenic (Calcedon, 451) a intemeiat o manastire la Vigla. Este posibil ca ruinele acesteia sa fie chiar cele de la rasarit de actuala manastire.
Se crede ca Sfantul Cuvios Gherman a sosit pe aceste meleaguri in anul 518, dupa ce a petrecut o vreme in Tara Sfanta, in Manastirea Sfantul Ioan Botezatorului, de langa Iordan. Ajuns aici, cu purtarea de grija a Maicii Domnului, sfantul va pune bazele unei manastiri.
Potrivit traditiei locului, Maica Domnului i-a daruit ctitorului manastirii o minunata icoana, care se pastreaza inca si astazi asezata in catapeteasma bisericii celei mari. In aceasta manastire se pastreaza o icoana a Maicii Domnului, facatoare de minuni si nefacuta de mana omoneasca, alaturi de o bucata din lemnul Sfintei Cruci.
Prin secolul al XI-lea, manastirea este amintita ca „stavropighie”, adica manastire supusa direct Patriarhiei Ecumenice.
In perioada de dominatie otomana, Manastirea Ikosifinissa a sprijinit foarte mult conservarea Ortodoxiei si a elenismului in Macedonia si in Tracia de Est, astfel incat aceasta a provocat indignarea turcilor. Manastirea s-a confruntat insa, drept urmare, cu mai multe raiduri devastatoare. Astfel, manastirea va avea de suferit de pe urma paganilor.
Sfantul Dionisie I, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, este considerat a fi cel de-al doilea ctitor al manastirii. Acesta este zugravit, impreuna cu Cuviosul Gherman, de o parte si de alta a usilor centrale ale bisericii celei mari. Astfel, in anul 1472, sfantul a demisionat din scaunul patriarhal si s-a retras in aceasta manastire.
Constituind un bun adapost pentru Pariarhul Ecumenic Dionisie I, spre sfarsitul secolului al XV-lea, manastirea va pasi pe culmea prosperitatii in cadrul secolelor XV-XVI. Sfantul a reparat toate cladirile vechi ale manastirii, construind si altele noi, potrivit nevoilor calugarilor.
In anul 1507, calugarii manastirii, in numai de 172, au inceput a face misiune pentru intarirea dreptei credinte si pentru impiedicarea islamizarii credinciosilor de catre turcii pagani. Aceasta actiune a infurit pe turci, astfel incat in ziua de 25 august 1507, acestia au masacrat pe toti calugarii pe care i-au gasit in manastire. Ei au distrus, mai apoi, si biserica cea mare.
Vreme de 13 ani, Manastire Ikosifinissa, va ramane pustie. Abia in anul 1510 (sau in anul 1520), Patriarhia Ecumenica a reusit sa obtina autorizatia de la sultan pentru reorganizarea Manastirii Ikosifinissa.
Cu ajutorul a zece calugari din Sfantul Munte Athos, manastirea a fost repusa in functiune, obstea acesteia crescand repede la un total de 50 de calugari. In aceasta manastire a functionat si o celebra Scoala Nationala. De asemenea, biblioteca manastirii era renumita pentru bogatia cartilor si a vechilor documente pastrate cu grija.
In anul 1854, doua incendii au cuprins aripa de vest si pe cea de nord a manastirii, iar in anul 1864, epidemia de holera, ce a cuprins zona, a imputinat si ea numarul calugarilor din manastire. In anul 1917, bulgarii vor ataca insa manastirea, biblioteca fiind si ea trecuta prin foc. La acea daca, biblioteca pastra mai bine de 1300 de volume de carte si manuscrise. Bulgarii vor mai ataca manastirea si in anul 1943.
Reconstruirea ampla a manastirii a inceput in anul 1965 si a durat vreme de 15 ani. Intreaga incinta a manastirii este inconjurata cu un zid inalt de piatra. Manastirea va fi populata cu o obste de maici.
Biserica centrala a manastirii a inceput a fi construita pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea, o a doua etapa de construire avand loc intre anii 1837-1842. Minunatul iconstas, sculptat in lemn, in care este asezata si minunata icoana a Maicii Domnului, a fost lucrat in anul 1803, de catre cativa sculptori din insula Chios.
Frescele pastrate zugravite pe peretii exteriori ai bisericii au fost lucrate intre anii 1858-1864, de catre zugravul Matei din Moldova, cunoscut si pentru alte cateva lucrari din Sfantul Munte Athos, ajutat fiind de ucenicul sau, Nicolae, din Tesalonic.
Incepand cu anul 1967, cand Manastirea Ikosifinissa a fost complet restaurata, pelerinii pot ramane peste noapte in aceasta manastire, unde linistea si slujbele indelungate coboara cerul pe pamant. Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Ikosifinissa este zugravita prin minune dumnezeiasca, ea nefiind lucrata de maini omenesti.
In luna octombrie (2010), la Catedrala Patriarhala din Bucuresti va fi adus un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei si de viata facatoarei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos, de la Manastirea Panaghia Ikosifinissa, cea mai veche manastire din Mitropolia de Drama.
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.